Comunicarea concept

Cercetarile, in paleta diversa a antropologiei, sociologiei, psihologiei etc., admit ca toate relatiile interumane au o dimensiune simbolica: interactiunile umane ar fi imposibile fara transmiterea si receptarea unor mesaje. Chiar existenta; functionarea si organizarea societatii ar fi de neconceput in absenta proceselor de comunicare. Existam unii prin/pentru altii si interactionam unii cu altii, in masura in care comunicam intre noi: transmitem si primim semnale, codificam si decodificam mesaje.

Mesajele modifica informatia celui care le primeste si eventual, comportamentul sau. Reactia componamentala a receptorului poate influenta emitatorul intr-un mod perceptibil sau imperceptibil.
"Comunicarea" a devenit un concept universal si atotcuprinzator, pentru ca "totul comunica". Toate activitatile organizate de oameni isi au izvorul in comunicare. Societatea si orice actiune intreprinsa in cadrul acesteia, de orice natura, se constituie si se mentin prin intermediul numeroaselor procese si forme de comunicare, conferindu-le, astfel, coerenta.

Situatiile de comunicare sunt atat de diverse, incat notiunea de "comunicare" este polisemantica. Comunicarea este substanta societatii, aceasta numindu-se, mai nou, "de comunicare".
Recentele teorii despre comunicare evidentiaza faptul ca majoritatea disciplinelor care alcatuiesc stiintele sociale - lingvistice, economia, sociologia etc. - trateaza tema independent, dintr-o perspectiva proprie; termenul este utilizat intrAZ-o acceptiune particulara, specializata aflata nu intotdeauna in consens cu alte sectoare ale cunoasterii. Astfel, apar abordari sociologice, psihologice, educationale, politice etc.