Conceptul de critica literara

Trimis la data: 2013-02-23
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 6
Nota: 8.24 / 10
Downloads: 0
Autor: myrela89
Dimensiune: 19kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Termenul de critica literara a devenit atat de utilizat in ultimul timp incat prea putini dintre noi isi mai pun intrebari in legatura cu originea si evolutia acestui concept de-a lungul timpului. Aceste doua cuvinte sunt auzite astazi la tot pasul: in scoala, in publicitica, la televizor. Conceptul de critica a devenit o banalitate, o notiune obisnuita, cuvantul critica avand atat de multe acceptiuni, incat putini dintre noi mai simt nevoia problematizarii. Dar cati dintre noi pot oferi un raspuns direct, clar, concis la simpla intrebare : Ce inseamna critica literara?
Raspunsul nu este insa nici simplu, nici usor de gasit. Termenul de critica isi are originea in vechea greaca unde kritikos insemna "judecator al literaturii" si era folosit in opozitie cu grammatikos.Din punct de vedere semantic, sensurile variaza atat diacronic, cat si in functie de spatiul cultural in care patrunde. Daca in Evul Mediu este inlocuit de sinonimele latinesti, cuvantul va fi recuperat de renascentisti pentru a-i denumi pe cei care se ocupau cu editarea/ corectarea textelor vechi, anuland astfel antica dihotomie kritikos-grammatikos.

Critica ramane pana in secolul al XVi-lea perceputa ca actiune de redactare , editare a textelor latinesti si grecesti. Abia prin Poetica lui Julius Caesar Scaliger , observa Rene Wellek, este asociat termenul criticus cu actiunea de inventariere comparativa a textelor unor poeti greci si romani, cu scopul stabilirii unei ierarhii valorice. Cu sensul cronica literara se impune in defavoarea termenilor de retorica sau poetica abia incepand cu sfarsitul secolului XVI.

Incercand sa defineasca termenul de critica, Rene Wellek ajunge la concluzia ca, "termenul care fusese strict limitat la critica textelor clasice a ajuns, treptat, sa se identifice cu intreaga problema a intelegerii si evaluarii si chiar cu teoria cunoasterii". Wellek admite faptul ca un critic de arta trebuie sa presupuna sensibilitate fata de arta si poate chiar un a anumit talent de stil, de compozitie, insa pentru el critica ramane o forma de cunoastere intelectuala, conceptuala. Acesta este si motivul pentru care respinge teoria lui Northrop Frye pentru ca acesta ar "expulza critica (in sensul pe care i-l dam noi, de critica a unor opere concrete) din studiul literaturii."

In lucrarea sa intitulata Anatomia criticii, Northrop Frye defineste critica literara drept "intreaga opera de eruditie si gust prilejuita de fenomenul literar, si care se constituie ca o parte din ceea ce numim in diverse feluri educatie umanista, cultura sau studiu al disciplinelor umaniste." Scriitorul canadian sanctioneaza gandirea care percepe critica literara ca o simpla anexa a a literaturii, subliniind esentialitatea acesteia in activitate literara: "Critica, avand o existenta proprie, presupune cercetarea literaturii in cadrul unui sistem conceptual care poate lua nastere in urma unui studiu general al literaturii". Pornind de la aceste premise, Frye distinge intre doua tipuri de critici literari: criticul public si criticul literar adevarat.

Criticul public este produs al mediului literar concret, ilustrand mentalitatea, gustul, prejudecatile perioadei culturale in care se formeaza si in care profeseaza, ramanand insa mereu un sclav al contextului. Criticul veritabil interpreteaza literatura in functie de un sistem conceptual propriu si personal, detasandu-se de toate acele determinari de ordin istoric printr-o "critica sistematica". Problema pe care o intampina insa cercetatorul literar este ca" nu avem inca la indemana nici o cale de a deosebi adevarata critica literara, care duce la descifrarea intregii literaturi, de ceea ce apartine numai istoriei gustului, care se modeleaza dupa fluctuatiile prejudecatilor la moda" .

Pornind de la distinctia pe care Northrop Frye o face in Anatomia criticii intre criticul-public si criticul literar adevarat, dl. Prof. Constantin Pricop delimiteaza, in primele pagini ale volumului Seductia ideologiilor si luiditatea criticii, doua perspective din care poate fi definita critica literara:

"Critica poate fi considerata ca o activitate complementara beletristicii; sau poate fi examinata ca domeniu de sine statator. Prima pozitie conduce la tratarea problemelor criticii doar laolata cu cele ale beletristicii. Cealalta perspectiva, care asigura existenta independenta a crticii, o pune in relatie cu complexul de idei al epocii, cu mentalitatile, cu evolutia culturala generala." . Dl. Constantin Pricop vede in critica literara o "constiinta a literaturii" care, in afara de aprecierile de ordin estetic, mai consemneaza si modalitatile de gandire, viziunea sau limbajele dominante ale unei epoci.

Luand in consideratie ideea ca evolutia semantica a termenului de critica literara s-a realizat nu numai diacronic, ci si in functie de spatiul cultural (fiind vizibile influentele ideologiilor si mentalitatilor in conotatiile pe care le primeste cuvantul) in care a patruns, vom analiza variatiile termenului dintr-o perspectiva temporal-spatiala in Franta, Germania, mediul anglo-american si nu in ultimul rand in Romania.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.