Conceptul de cultura si civilizatie

Conceptul de cultura si civilizatie:Nici incercarea de a se porni de la sensul originar al termenului nu a dat roade. Este adevarat ca termenul cultura provine din latinescul cultura, culturae, numai ca in antichitate romanii foloseau acest termen cel mai adesea in intelesul originar de cultivare a pamantului, ca actiune de transformare a naturii, sens care, in multe limbi romanice, s-a perpetuat pana astazi.

Conceptul de cultura si civilizatie:Intelesul celalalt al culturii, cultura animi, si opus lui cultura agri, ca educatie in sens larg, a spiritului indeosebi, inteles provenind din mediile intelectuale ale Romei antice, este si el prezent printre semnificatiile uzuale actuale ale culturii, fara insa ca o asemenea perspectiva sa devina satisfacatoare si operationala din punct de vedere epistemologic.

In epoca moderna, cele mai importante contributii la studiul culturii le-au adus etnologia (sau/si etnografia), antropologia culturala, sociologia culturii si istoria. Iata in ce consta punctul lor de vedere asupra culturii.

Sociologia culturii, ca ramura a sociologiei generale, analizeaza raporturile dintre societate (in termenii sociologiei - sistemul social global) si cultura, ca subsistem al acesteia, din perspectiva conditionarii sociale a culturii si functiei sociale a culturii. Sociologia abordeaza cultura ca ansamblu de valori materiale si spirituale, de institutii, obiceiuri, norme, traditii ca expresie a modului de trai si calitatii vietii.

Sociologia analizeaza: raportul dintre cultura si civilizatie, mai ales din perspectiva conditionarii reciproce, sistemul culturii nationale, cultura folclorica, cultura inalta, cultura de masa, structura interna a culturii. Toate aceste aspecte sunt privirile oarecum explicativ-constatativ, atemporal, aspatial, functional-cauzal.

Este vorba de rolul culturii in procesul de socializare a indivizilor, in actiunea de organizare, conducere, control si dinamica sociala. Ajutorul sociologiei in rezolvarea problemelor pe care filosofia culturii si le propune este de un mare folos si nu poate fi trecut cu vederea.

Antropologia culturala este o disciplina particulara despre cultura specifica unor comunitati etnice determinate. Ea nu se ocupa de etnos in general, ci pune accentul pe tipurile culturale ale diferitelor comunitati etnice intruchipate in moduri de trai (ca un ansamblu de fapte de cultura si civilizatie), in care cunoasterea, actiunea, valoarea culturala si faptul de civilizatie, sensul cognitiv si cel etic sunt abordate in unitatea lor originara.

Antropologia culturalista (culturala) din mediile anglo-americane, mai ales cea din prima jumatate a acestui secol, tinde sa substituie complet conceptul de cultura celui de societate, transformand, in acelasi timp, in obiect de analiza modelele comportamentului, nu comportamentul insusi.

O anumita idealizare, ca si supraevaluarea unitatii caracteristicilor culturale in dauna diversitatii acestora, vor face ca acest curent sa propuna mai degraba o fictiune teoretica despre un model ideal de cultura decat o constructie apta sa-i descrie mecanismele si functionarea. Este vorba aici de o antropologie culturala holista si universalista, adica de o incercare de a explica parti prin intreg si de a aplica acelasi cadru conceptual pentru orice fel de societate si cultura.