Conceptul de invatare

Trimis la data: 2005-05-17
Materia: Psihologie
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 8.68 / 10
Downloads: 11735
Autor: Mircescu Carmen
Dimensiune: 14kb
Voturi: 514
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Toate organismele sunt inzestrate inca de la nastere cu insusirea de a reactiona la un asamblu de modificari a mediului, dispunand in acest sens de un anumit numar de modalitati de reactie la Sistemul extern. Fiinta umana este un sistem deschis de autoreglare, aflandu-se in permanenta interactiune cu ambianta naturala si sociala, cu lucruriile, cu oamenii, cu sine insasi.
CONCEPTUL DE INVATARE

Toate organismele sunt inzestrate inca de la nastere cu insusirea de a reactiona la un asamblu de modificari a mediului, dispunand in acest sens de un anumit numar de modalitati de reactie la Sistemul extern.
Fiinta umana este un sistem deschis de autoreglare, aflandu-se in permanenta interactiune cu ambianta naturala si sociala, cu lucruriile, cu oamenii, cu sine insasi.
Dupa W.S.Hunter, invatarea este o schimbare propriu-zisa a comportamentului, cu repetitia aceleasi situatii stimulente, iar dupa H.Peron, este o modificare adaptiva a comportamentului in cursul probelor repetate.Exista si alte concepte priviind invatarea Montipellier, defineste invatarea ca fiind o modificare sistematica, relatii permanente de conduita iar pentru W.A.Torpe, invatarea este organizarea comportamentului ca rezultat a experientei individuale.
In acceptiunea ei cea mai larga, invatarea reprezinta dobandirea de catre individ a unei achizitii, a unei experiente in sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare a repetari situatiilor sau exersarii.
Invatarea specific umana, in sensul larg reprezinta insusirea experientei sociale, in forme generalizate; in sens restrans particular din perspectiva psihologica, invatarea reprezinta orice noua achizitie a organizmului ca urmare a simularii, a interiorizarii informatiilor externe, achizitie care are ca efect o schimbare in comportament, iar din perspectiva pedagogica ia este procesul de asimilare a cunostiintelor si de formare a priceperiilor si desprinderilor.
Din punct de vedere fiziologic, invatarea consta in elaborarea si consolidarea de noi legaturi in scoarta cerebrala.
In literatura psiho-pedagogica, conceptul de invatare este utilizat in mai multe sensuri si anume:
Ca actiune operationala, independenta sau dirijata pedagogic individuala sau colectiva, caz in care termeni ei sunt: predare, instruire, exersare, autoinstruire, verificare.
Ca un proces, cand se face referire mai ales la mecanismele cale-l conditioneaza si la desfasurarea insusi a fenomenului exprimat in termeni de: insusire, asimilare, modificare, restructurare.
Ca un rezultat, caz in care ea se exprima in termeni de: cunostiinte, pricepere, desprindere, obisnuinte, adaptare, performanta, etc.
Elementele definitorii a invataturii sunt:
elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentala
ca rezultat a unei experiente individuala si ale unui exercitiu
finalizarea unei adaptari psihice si psihofiziologice.

TIPURI DE INVATARE

Prin “Tipuri de invatare”, sunt denumite diferitele niveluri adaptative si performantele lor cognitive, pe care le genereaza, feluritele modalitati de intervelatie a factorilor care actioneaza invatarea. Pana in prezent au fost studiate diferite tipuri de invatare.
Dupa criteriul tipului de invatare
invatarea directa prin experienta personala
invatarea prin inlantuirea unor evenimente consecutive
invatarea prin asociere verbala
invatarea prin discriminarea multipla
invatare social-instrumentala si din experienta altora
invatare prin identificatie si participatie la actiunile altora
In functie de nivelul activitatii pshihice pe care se realizeaza actiunea invatarii
invatare latenta, neconstietizata imediata
invatare spontana, neintentionata
invatare hipnotica
invatare constienta prin intelegeca si anticipare
invatare inteligenta prin efectuarea drumului ocolit’
invatarea prin descoperire, creatoare si inventiva
Dupa modul de administrare experientei umane, care urmeaza a fi insusita, adica dupa organizarea informatiilorsi situatiei stimulatorii se delimiteaza:
invatarea algoritmica pe secvente operationale
invatare curistica prin rezolvare de probleme
invatare programata
invatare prin modelare si analogie
invatare prin creatie
Dupa principalele procese si cai psihice angajate in actul invatarii, au fost delimitate:
invatare senzoriala
invatare cognitiv – mintala
invatare bazata pe impuls emotional
invatare prin operatii intelectuale formate prin interiorizarea mintala a actiunilor materiale
Dupa scopul urmarit se poate vorbi
invatarea informationala
invatarea formativa

FORMELE INVATARII

In activitatea scolara cadrele didactice trebuie sa conceapa astfel activitatile instructiv – educativa, incat sa apeleze la cat mai multe dintre tipurile, formele si nivelurile invatarii.
Educarea elevului, de a aplica ei insusi, cat mai multe forme a invatari se soldeaza cu efecte pozitive ( efecte compensatorii sau de odihna activa prin alternanta activitatiilor).
Dupa M. Zlate, formele invatarii, in cadrul invatarii scolare sunt:
dupa continutul lor (ce invatam?)
sa percepem – invatare perceptiva
sa vorbim – invatare verbala
sa actionam – invatare motorie
sa gandim – invatare cognitiva
sa operam – invatare operationala
sa traim anumite stari afective – invatare afectiva
sa respectam normele morale – invatare morala
dupa modul de actiune cu stimuli (ce facem cu stimul?)
ii legam pe uni de altii – invatare asociativa
ii repetam – invatare repetitiva
ii extindem asupra unei intregi categorii – invatare prin transfer
ii diferentiem – invatare discriminatorie
ii recunoastem – invatare prin recunoastere
ii reproducem – invatare prin imitatie
dupa modul de organizare a stimulilor (cum organizam stimulii ?)
mecanic, unul dupa altul, intr-o ordine stricta – invatare algoritmica
ramnificat, dupa un plan, pe baza de incercare si eroare – invatare curistica
sub forma de program – invatare programata
prin organizare logica – invatare inteligenta
prin combinare si recombinare – invatare prin descoperire si invatare creativa.
R. Gagne a constituit un model de 8 tipuri de invatare. Fiecare dintre aceste tipuri de invatare, desi reprezinta un sistem logic unitar se constituie ca etapa obligatoriepentru formele superioare:
Invatare semnal – impica relatia intre un stimul cu rol de semnal si reactia la stimulul respectiv
Invatarea de tipul stimul – raspuns contra intr-un lant de asociatii repetate in timp ce duc la formarea relatiilor specifice desprinderiilor
Invatarea in lant – presupune legarea unei succesiuni de relatii de tipul stimuli – raspuns
Invatarea verbala prin asociere – apropiata de invatarea in lant implica asocierea unor lanturi de silabe si cuvinte ( specific la invatarea limbilor straine )
Invatarea discriminanta se bazeaza pe reducerea sau inpiedicarea unor stimuli de alta natura decat cei care compun sarcina de invatare
Invatarea conceptuala – sta la baza formarii notiunilor. Acest tip este specific procesului de invatare propriu-zisa
Invatarea regulilor – strans legate de invatarea conceptuala, este un tip de invatare in care se opereaza cu concepte apstracte
Rezolvarea de probleme inseamna in conceptia lui Gagne, conceperea unei noi reguli ce combina regulile invatate.

CONDITIILE PSIHOLOGICE ALE INVATARII

Invatarea reprezinta o activitate predominant interna (subiectiva) de aceea resursele ( conditiile interne ) au un rol determinant in desfasurarea ei.
Prin resurse interne intelegem totalitatea variabilelor psihologice pe care se bazeaza invatarea, din care trei sunt mai importante:
interesul cognitiv
capacitatea de invatare
desprinderile de munca intelectuala
1. Interesul cognitiv - sau interesul de cunoastere reprezinta o atitudine pozitiva, activa si perseverenta fata de anumite obiecte ( activitati).
Relatia dintre interesul de cunoastere si procesul de invatare este o relatie dialectica de interinfluentare .
Interesul de cunoastere invatare
Un prim efect pe care il are interesul de cunoastere asupra actului invatarii, se exprima in stimularea si mentinerea atentiei, conditia psihologica esentiala a orcarei activitatii. Memoria atat de mult implicata in invatare este de asemenea puternic marcata de interes.
Rolul stimulativ si energizant al interesului cognitiv se manifesta numai la un anumit prag de dezvoltare intelectuala.
Interes – succes scolar
Multa vreme succesele scolare au fost puse pe seama inteligentei elevilor. Se considera ca elevii cu cele mai bune rezultate la invatatura sunt cei cu un coeficient mai ridicat de inteligenta. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca exista elevii care au rezultate bune la invatatura, chiar daca nu au un coeficient prea ridicat, dar care au un interes sporit de cunoastere.
Interes – eficienta de invatare
Eficienta in invatamant opereaza cu valori de finalitate exprimate in structuri si scopuri. Castigul in cazul instruirii si educarii nu este un material, ci spiritual prin intermediul caruia se va realiza apoi cel material ( performantele profesionale si sociale ale celui instruit).
Capacita de invatare
In dictionarul ...
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.