Conceptul de loc al controlului

Conceptul de loc al controlului
Se precizează că nu este vorba de cantitatea de succese, recompense primite şi nici de cantitatea de putere posedată de alte entităţi din mediu, ci diferenţele se referă la convingerile dacă rezultatele sunt probabile în funcţie de propiul comportament (Organ&Bateman,1986). Phares (1987), (în Corsini.R,1987) arată căpresie mai specifică despre locul controlului derivă din teoria învăţăturii sociale a lui Rotter şi este considerat ca fiind o expectanţă generalizată, ce reprezintă expresia unor relaţii comportament –succes/eşec în situaţii mai mult sau mai puţin asemănătoare.

Conceptul de loc al controlului
Rotter menţionează că aceste expectaţii generalizate exercită efectul cel mai mare cănd suntem puşi în situaţii nefamiliare, în situaţii familiare acţionând convingerile specifice bazate pe experienţa anterioară în aceeaşi situaţie. Astfel interni şi externii(cei cu locul controlului intern, respectiv extern) ce sunt în clase mari de liceu tinde să aibă noţiuni similare despre gradul de control personal, asupra gradelor obţinute (în Organ&Bateman,1986).

Conceptul de loc al controlului
Credinţele noastre despre locul controlului susţin unul din aceste două tipuri de convingeri. Teoria învăţării sociale descrie expectanţa, diferită de Rotter, că probabilitatea subiectivă a unui individ cu privire la apariţia unei întăriri ca funcţie a comportamentului său specific într-o situaţie anume (Phares,1976 în Dafirom,1996)ca o variabilă ce acţionează concentrat alături de valoarea întăririlor şi situaţia psihologică pentru a produce comportamentul într-o situaţie dată. Ea susţine că orice comportament are loc datorită expectanţei că va obţine scopul spre care este direcţionat şi datorită valorii acestui scop (Phares, în Corsini, Raymond,1987).

Această teorie relevă importanţa locului controlului asupra motivaţiei în muncă şi de altfel e foarte asemănătoare cu teoria expectanţei a motivaţiei propusă de Vroom (1964).
relaţia dintre valoarea intrării şi expectanţă este insuficient clarificată, în concepţia lui Rotter şi Phares expectanţa scăzută diminuează valenţa rezultatelor, pe de altă parte discrepanţa dintre intensitatea unei trebuinţe şi nivelul scăzut al expectaţiilor privind satisfacerea ei este considerată o condiţie specifică a inadaptării (Dafirom,ion,1996).

este este posibilă intervenţia ambelor mecanisme în ordine, primul fiind cel în care este trăită discrepanţa dintre intensitatea trebuinţelor unei persoane şi expectaţiile scăzute pentru satisfacerea ei, al doilea fiind acela prin care valenţa întăririlor este scăzută după o perioadă mai lungă. O astfel de explicaţie concordă cu mai mica satisfacţie în muncă a externilor (cei cu expectanţă scăzută) în comparaţie cu internii, şi pe de altă parte cu mai mica satisfacţie a tinerilor în comparaţie cu cei mai bătrâni.