Conceptul operational roman referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat

Principalul mod de expunere este naraţiunea, iar personajele se conturează direct prin descriere şi indirect, prin propriile fapte, gânduri şi vorbe, cu ajutorul dialogului şi al monologului interior.

Liviu Rebreanu este considerat creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura română, roman primit de Eugen Lovinescu într-un mod cu totul aparte, ca pe o izbandă a literaturii române, apreciindu-l ca pe o dată istorică, fiind convins că acesta „rezolvă o problemă şi curmă o controversă”, referindu-se la polemica pe care criticul o avea cu samanatoriştii epocii.

Ca în orice roman, în “Ion” există o actiune complexă şi complicata şi mai multe planuri de acţiune care se întrepătrund si se determină reciproc: există pe de o parte viaţa satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea în care statutul social al omului este stabilit în funcţie de averea pe care o posedă (Ion, Ana etc), dar şi realitatea intelectualităţii de la sate în relaţie cu regimul administrativ şi politic austro-ungar.

Personajele numeroase şi puternic individualizate sunt angrenate in conflicte puternice: Ion cu Vasile Baciu, Ion cu Ana, Ion cu George Bulbuc, fam Herdelea cu preotul Belgiug, conflictele românilor cu autorităţile austro-ungare. “Bocotani”, sărăntoci, oameni de pripas, preot, învăţător, funcţionari de stat, oameni politici, reprezentanţi ai autorităţilor austro-ungare formează o galerie ce ilustrează o realitate social-economică, politică şi culturală din satul ardelenesc din primele decenii ale sec al XX-lea.

Structura narativă este amplă şi conturează o bogată şi profundă imagine a vieţii: Sunt prezentate obiceiuri şi tradiţii populare, evenimente importante din vaiţa omului (hora de la începutul romanului din curtea văduvei lui Maxim Oprea, Sfinţirea hramului bisericii în final, naşterea copilului Anei şi al lui Ion pe câmp, nunta Laurei cu George, a Anei cu Ion, a Floricăi cu George, moartea lui Avrum, a lui Moş Dumitru, a Anei, a copilului , a lui Ion), instituţiile de stat (biserica, judecatoria, notariatul), familia, ca instituţie socială (Herdelea, Glanetaşului, Bulbuc Vasile Baciu)

Este roman modern prin:
1) Formula realistă
2) Tehnici compoziţionale moderne: 2 planuri de acţiune, operă
monumentală, tehnica romanului este circulara, structurat riguros, în 2 părţi cu tilturi sugestive, capitolele având titluri sinteză.

Este roman obiectiv prin: “M-am sfiit întotdeauna să scriu pentru tipar la persoana I”, mărturisea Liviu Rebreanu, întrucât amestecul eului în opera ar diminua veridicitatea subiectului. Ion este un roman realist de observaţie social. Romanul are o structură complexă: urmărind destinul personajului principal, pe fundalul satului ardelean cu tradiţiile şi bicieiurile sale. Încă din acest roman Liviu Rebreanu este adeptul construciei sferice: romanul începe şi se sfârşeşte cu aceeaşi imagine.

Drumul care duce spre Pripas este în acelaşi timp drumul de la realitatea vieţii la ficţiunea operei artistice; aceeaşi imagine de la sfârşitul romanului ne readuce din lumea romanului în realitatea concretă: Din şoseaua ce vine de la Cârlibaba, întrovrind Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegită, spintecă satul Jidovia şi aleargă spre Bistria, unde se pierde în cealaltă şosea naţională care
coboară din Bucovina prin trectoareaă Bârgului.