Concert din muzica de Bach - personajele

Trimis la data: 2004-04-10
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 9.59 / 10
Downloads: 4498
Autor: Evelina Enache
Dimensiune: 7kb
Voturi: 209
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Personajele sunt supuse unei adânci analize în zonele obscure ale conştiinţei. Tehnica portretistică este modernă. Un personaj este prezentat cu multiple şi variante imagini din partea mai multor personaje, ale personajului însuşi sau conturat de către autoare. Autoarea elaborează portrete în trepte prin tuşe succesive, de la diverse niveluri, din perspective schimbate.
Hortensia Papadat-Bengescu: Concert din muzica de Bach

Caracterizarea personajelor

Personajele sunt supuse unei adânci analize în zonele obscure ale
constiintei. Tehnica portretistica este moderna. Un personaj este
prezentat cu multiple si variante imagini din partea mai multor
personaje, ale personajului însusi sau conturat de catre autoare.
Autoarea elaboreaza portrete în trepte prin tuse succesive, de la
diverse niveluri, din perspective schimbate. Personajele sunt puse sa
se verifice în situatii cheie, mai toate trecând pe rând în primul
plan ; ele se contempla singular, se autoobserva, cerceteaza pe
ceilalti si sunt observate ca într-un film, scrutate de indivizii din
jur. Eroii sau eroinele se prezinta cu o imagine dubla: exterioara,
adica masca pentru salvarea aparentelor si lumea interioara,
stratificata pe etaje si subsoluri ale constiintei în functie de
momentele diferite ale vietii lor în situatiile în care se afla.
Complexitatea lor se dezvaluie în timp.

Un rol important joaca în evolutia personajelor tarele biologice si
sociale. Apar astfel în roman personaje grotesti si patologice cu
valori simbolice, o întreaga estetica a urâtului cum sunt gemenii
Hallipa, Mika-Lé Rim, monstri fizici si morali.

Ada Razu: Orfana si majora, cu avere proprie, se maritase cu printul
Maxentiu pentru a-si satisface aspiratiile nobiliare. Stia ca l-a luat
pe print ca sa-l plateasca.

Scriitoarea prezinta date esentiale atât despre aspectul fizic cât si
despre viata ei: costeliva, campioana de tenis si la dans, oachesa si
paroasa, cu fata negricioasa si cu ochii aprinsi, mâinile slabe,
negre, cu inele mari, printre care un safir urias, senzuala si
capricioasa, o calareata admirabila. Fire mondena si de o frivolitate
evidenta, vulgara, casatorita abia de doi ani cu Maxentiu, nu are
curajul sa se afiseze în societate cu Lica. Atrasa de aspectul lui
fizic, Ada nu ezita sa-l vâre în casa, din momentul în care afla ca el
este unchiul "înfumuratei" doamne Hallipa Draganescu. Prin aceasta
relatie Ada întrevede posibilitatea de a patrunde la receptiile
Elenei. Asa se explica propaganda pe care o face pentru concertul
Elenei. Tot din snobism nu ezita sa-l scoata din casa pe Maxentiu,
bolnav, la parada sportiva, când va oferi publicului prezenta lui
Lica, angajat la grajdurile sale, pe care societatea trebuia sa-l
înghita.

Ada este prezentata si din prisma lui Lica care o vede ca pe "o
tigancusa uscata ca un drac, cu buze rosii ca sângele închegat si cu o
pereche de ochi aprinsi sub boneta de piele ce o împodobea,
ascutindu-i mai tare barbia ascutita ... o femeiusca piparata",
zicându-si în sine: "ce gasperita" sintetizând astfel dintr-o privire
calitatea femeii. Lui Marcian însa îi scapa partea vulgara si vicioasa
a firii ei, crezând-o în naivitatea si optimismul sau o femeie de
treaba.

Maxentiu: reflecta preocuparea scriitoarei pentru studiul starilor
maladive, declinul fizic, scotând la suprafata intime si neprevazute
reactii ale bolnavului, care manifesta o adevarata placere de a se
autoobserva. Si Maxentiu are un secret de care nu-i placea sa se
vorbeasca, mama lui era o binecunoscuta cântareata franceza de
varieté, ce avea domeniul "Plaiesele" ca dar de la un print batrân,
tata prezumtiv al lui Maxentiu, care-l recunoscuse totusi.

Lica îl vedea ca "un biet coconas galben ca de ceara cu gene rosii si
cu ochi patati". Purta o barbita blonda, ascutita, cu fire vestede,
era un barbat lingav.

Ada în sinea ei spunea : " s-a ramolit de tot, ce sunt ochii aia
galbeni? O stârpitura de vita mare. Nobil am vrut, nobil am."

Hortensia Papadat-Bengescu îl arata evoluând sub influenta bolii
înregistrând constiinta iremediabilului, evoluând de la starile de
rautate si egoism la indiferenta totala asupra tot ce înseamna viata,
contactul cu exteriorul.

Lica Trubadurul: îmbogateste galeria tipologica a parvenitului în
timpurile moderne. Este o fire boema, cu apucaturi de fante de mahala.
Despre el aflam ca era certat cu familia pentru ca nu învatase carte,
desi avea neamuri procopsite. Sora lui este Lenora, casatorita cu
mosierul Hallipa, dar care îl trateaza pe Lica ca pe câinii barbatului
ei. Cu un fizic agreabil "subtirel, sprinten, cu figura placuta, cu
ochii vioi de veverita, parul negru din care se lasa o bucla mare pe
frunte, cu mâinile si picioarele mici si subtiri si dintii albi,
marunti, avea aerul unui tângau ". Fire vagabonda, îi placea sa
traiasca pe drumuri.

Maxentiu îl califica de la început "haimanaua de ulita, snapanul".
Guraliv, cu un vocabular picant, desi era destul de delicat, sobru si
econom cu punga lui, stie sa profite comandându-si haine cu croiala
englezeasca pe banii Adei, încât era o placere sa-l privesti.

Batrânul Vandali vede în el un tânar sarmant.

Mini când îl vedea la Rim, avea o tresarire. Pe strada îi parea un
haiduc modern a carui padure e orasul. Era temperat si nimeni nu-l
vazuse beat: " nimic nu-I placea mai mult ca banul dobândit prea lesne
si prin siretlic ".

Sia: e fiica lui, dintr-o legatura de tinerete cu Lina, era posaca,
ursuza si greoaie cu o fire primitiva, vulgara cu minte "strâmta".
Fusese instalata ca infirmiera în familia doctorului Rim, imediat dupa
ce terminase scoala. Are un sfârsit tragic .

Personajele reflector Mini si Nory care fac legatura între romanele
ciclului Hallipilor sunt prezentate si ele cu dorinta de capatuiala si
de a parveni în înalta societate si preocupate în permananta de a sti
tot ce se întâmpla în Bucurestii acelor timpi.

În afara acestor lumi bolnave reprezentata de Maxentiu, Rim, Lenora,
în roman apar si anomalii legate de nereusita gemenilor Hallipa, de
încercarile de sinucidere ale Elenei si apoi ale Mikai-Lé --- o
umanitate dominata de instincte.

Concertul din muzica de Bach cu acordurile ei muzicale, care domina
întreg romanul, prin sinesteziile sale de sunet si culoare se
încadreaza în parte curentului simbolist. De altfel îmbinarea între
traditional si modern este specifica Hortensiei Papadat-Bengescu.

Prin romanele sale ea se înscrie în galeria marilor romanciere ale
literaturii universale reprezentata de George Sant, George Eliot,
surorile Br*nte sau Virginia Wolf.

1

1
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.