Constiinta morala

Trimis la data: 2002-06-13
Materia: Psihologie
Nivel: Facultate
Pagini: 6
Nota: 7.30 / 10
Downloads: 4048
Autor: Gheorghe Marina
Dimensiune: 10kb
Voturi: 80
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Constiinta morala
Existã un sens filosofic al moralei, ce reuneste conduitele regulate, faptele de viatã cu semnificatia lor, specificã unei societãti date. Acestea constituie morala socialã. Morala individualã solicitã cunoasterea si încorporarea moralei sociale în structura personalitãtii si a conduitelor - valorile moralei sociale devenind astfel modul de a evalua si actiona individual.
Constiinta morala
Constiinta morala
Problemele cele mai importante ale moralei se centreazã în jurul modului cum se dezvoltã în viatã standardele interiorizate cu privire la bine si rãu; cum se dezvoltã judecata moralã; cum se formeazã deprinderile de autocontrol, necesar în satisfacerea standardelor interiorizate (ale dorintelor, intereselor, nãzuintelor, etc.) ("dictionar de psihologie", U. Schiopu, 1997).

Constiinta morala
Morala - formã a constiintei sociale, care reflectã ansamblul conceptiilor, ideilor si principiilor (normelor) care cãlãuzesc si reglementeazã conduita oamenilor în relatiile personale, în familie, la locul de muncã si în societate în general.(Ioan Bontas, "Pedagogie")

Constiinta morala
Judecata morala presupune evaluarea (si cel mai des autoevaluarea) unor comportamente si situatii prin raportarea lor la cerintele morale impuse de ambianta social - istoricã a individului. Ea se formeazã prin învãtarea socialã si însusirea criticã a modelelor de conduitã promovate de societate. Dezvoltarea moralã este un proces activ de organizare a experientei în structuri cu semnificatie crescîndã, prin care valorile morale sunt vãzute dintr-o perspectivã nouã.

Teoria judecãtilor morale dezvoltatã de J. Piaget si apoi în S.U.A. de L. Kohlberg a avut în atentie forma si logica faptelor, evaluarea moralei si dezvoltarea întelegerii regulilor si a circumstantelor în care actioneazã.

J. Piaget
Dezvoltarea gîndirii morale se realizeazã progresiv, implicînd parcurgerea ordonatã a unor stadii ale inteligentei, acest progres fiind caracterizat de o gîndire cu o calitate particularã (J. Piaget, 1932). Judecata moralã este vãzutã ca dezvoltîndu-se în concordantã cu trecerea de la gîndirea preoperationalã la gîndirea operationalã si apoi la cea operational-formalã.

Astfel, dezvoltarea moralã se realizeazã pe mãsurã ce copilul actioneazã, transformã si modificã lumea din jurul lui, fiind totodatã influentat de consecintele actiunii sale. Mãsura dezvoltãrii gîndirii în ansamblu, este prin urmare o mãsurã si a dezvoltãrii gîndirii morale, în particular.Se remarcã prezenta complementarã a douã tipuri de moralã în spatiul existential al copilului:

Morala heteronomã - morala în care dominã raporturile de constrîngere, autoritarism, obligativitãti severe impuse din exterior. Copii percep regulile morale ca fiind absolutiste, rigide si nemodificabile. Pe mãsurã ce copilul se apropie de adolescentã, se dezvoltã stadiul al doilea.

Morala autonomã - o moralã a cooperãrii, în care ansamblul regulilor de convietuire emanã din aspectul mutual, din trãirea interioarã întensã a sentimentului de egalitate, echilibru - sursa internã a sentimentului de datorie, a cerintelor de cooperare.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.