Constructie europeana

Inca nu a fost gasit un limbaj conceptual comun in domeniul celor mai dorite aranjamente la nivel european. Aceasta dificultate complica dezbaterea privitoare la uniunea politica, motiv pentru care s-a acceptat ca proiectul sa avanseze luandu-se ca baza cel mai mic numitor comun. La randul lor, Institutiile Comunitatii s-au structurat pe bucati si in etape. Tratatul de la Maastricht a rationalizat evolutiile folosind denumirea de piloni.

Uniunea Europeana este definita ca incluzand Comunitatile europene, traditionale (pilonul unu), politica externa si de securitate comuna (pilonul doi) si cooperarea intre statele membre in domeniul justitiei si al afacerilor interne (pilonul trei). In plus, Tratatul de la Maastricht a modificat structura interna a diferitelor institutii.
In ani de zbuciumata istorie si perpetua cautare a stabilitatii si echilibrelor de putere, pe continentul european s-a conturat treptat si a supravietuit in timp tuturor miscarilor orgolioase ale entitatilor nationale ideea de "Europa".

Esenta ideii de "Europa unita" a gasit un nesperat izvor de inspiratie si sustinere in constiinta si sentimentul identitatii europene data de unitatea culturala si intelectuala. Justificata apare astfel reflectia lui Jean Monnet - "sufletul creator" al Europei - cand, dupa ani de zbateri, de evolutii si involutii in unificarea federativa a tarilor europene, spunea: "Daca ar fi sa reincep, as incepe prin cultura". Cultura este cea care da liantul european si poate mentine o unitate durabila intr-o atat de vasta diversitate.

Pentru a trece insa de la ideea unificarii la transpunerea ei in proiecte precise si institutionalizarea unor noi structuri a fost nevoie de un timp in care ceea ce unea popoarele Europei sa devina mai puternic, raportat la ceea ce diferentia si le separa; un timp in care, de la simpla aspiratie a artistilor, filosofilor sau a unor oameni politici, ideea europeana sa anime larg atat de puternicile individualitati umane si entitati nationale si sa se transpuna astfel intr-o vointa politica in masura sa-i confere finalitate.