Contractualism si sociologism H.Spencer si E.Durkheim

Trimis la data: 2010-08-08
Materia: Sociologie
Nivel: Facultate
Pagini: 15
Nota: 8.14 / 10
Downloads: 0
Autor: Mihnea Rentescu
Dimensiune: 28kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
1. Prima criza majora a "spiritului modern". 2. Spencer si Durkheim. Liberalism, despotism, comunism. 3. Spencer si Durkheim. Egoism si altruism.
1. In tot secolul al XVII-lea si inceputul secolului al XIX-lea Franta continua sa ramana o "periferie" economica in raport cu "metropola". Venitul national in Franta catre 1800 (la 1790) era de 4. 655 milioane franci la 25 milioane de locuitori, adica de 186 franci pe locuitor. Acesta, adica 200 franci pe locuitor, fusese venitul Angliei la 1700. Decalajul economic intre cele doua era deci, la inceputul secolului al XIX-lea, de 100 de ani in defavoarea Frantei. Anglia era, in mod hotarat, "centrul" noului "sistem european". Anglia intra in "epoca victoriana", o perioada de prosperitate. Franta, dimpotriva, se scufunda, si mai adanc, in mizerie, anarhie, haos.
Sociologia lui A. Comte va fi raspunsul" francez la problema unei epoci de anarhie. Problema Angliei nu atarna atat de explicarea mizeriei si haosului ci de justificarea prosperi de identificarea mecanismelor mentinerii acesteia, si, nu in ultimul rand, de necesitatea demonstrarii superioritatii modului de viata englez. Apare acum sociologia lui Spencer, rezemata pe axioma darwinista conform careia in viata supravietuieste cel mai inzestrat.

A iesi din criza era, in viziunea engleza, tot una cu a lasa lucrurile sa mearga de la sine, a face loc selectiei naturale a celui mai bun si deci luptei pentru supravietuire. Filosofia britanica asupra lumii si asupra omului avea drept punct arhimedic cele trei idei: ideea darwinista a selectiei naturale, ideea liber-schimbista si ideea evolutionista.

A fi omul epocii, spirit modern, in aceasta viziune, insemna a fi evolutionist, darwinist si liberschimbist, adica liberalist.
Cele trei idei vor oferi cadrul lor pentru rezolvarea "problemei sociale" in Anglia, dar vor intra in "criza" in cazul Frantei. Ceea ce reusea in Anglia esua in Franta. Criza "spiritului englez" imbraca forma teoretica a crizei sociologiei spenceriene. Locul crizei este Franta, personalitatea care parcurge aceasta criza pana la capat cautandu-i o alta "solutie" (decat cea spenceriana) este E. Durkheim.

Este necesar, de aceea, sa examinam comparativ, teoria spenceriana a "solidaritatii contractuale" si teoria durkheimista a "solidaritatii organice". Vom avea astfel prilejul sa determinam sensul si dimensiunile crizei epistemologice a ideii contractualiste si a filosofiei individualismului liberalist al secolului al XIX-lea.
Se cuvine subliniat, deci, ca prima criza majora a "spiritului modern" se petrece in Franta secolului al XIX-lea si ea imbraca forma unui colosal impas al "spiritului teoretic" in varianta sa britanica, dar nu mai putin "universala".

Socotit "podoaba" de pret a "modului de a fi si a gandi britanic (propriu "omului englez"), acest "spirit teoretic" intruchipat in cele trei idei amintite cunoaste prima sa criza profunda si cel dintai impas major in Franta lui E. Durkheim. Regandirea odata cu intrarea in modernitate, a pozitiei individului in raport cu principalele componente ale vietii - societate, Dumnezeu, stat, civilizatie, etc - a declansat imense fronturi de val pe care istoria culturii europene le-a memorat sub denumirea de miscari culturale, de curente ideologice etc. Intre acestea, cele care au "indraznit" cel mai mult au fost iluminismul si liberalismul.

Acestea sunt cele doua atitudini noi ale omului european in fata problemelor istoriei si ale societatii. Tocmai acestea vor intra in "criza" incepand chiar cu secolul al XIX-lea. Supralicitand rolul ratiunii, iluminismul a rupt legatura omului de Dumnezeul si miturile sale, iar liberalismul, postuland libertatea si deci primatul individualitatii, a rupt legatura dintre individ si grupul sau de apartenenta (comunitate, biserica, clasa, casta) ori de referinta (stat, civilizatie etc).

Aceste mari idei colective starnite de rascolirile profunde ale psihei colective nu puteau ramane in afara sociologiei lui Durkheim. Insa chestiunea ajunge la Durkheim din raza ei glorioasa, adica din zona in care a primit confirmarile unor teorii celebre.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.