Contributia cronicarilor la dezvoltarea prozei literare romanesti - Umanismul romanesc

Trimis la data: 2014-03-29
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 19
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: alexandra_16d
Dimensiune: 33kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
In letopisete, anale, cronici sau cronografe se gasesc primele rudimente ale literaturii romane originale, naratiuni, caracterizari sau portrete, tablouri si descriptii, reflectii si atitudini morale, primele exercitii de compunere in limba vie a poporului.
Istoriografia in limba romana s-a nascut odata cu ridicarea noii boierimi, la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea, in urma parasirii limbii slavone si ca o consecinta a tendintei boierimii de a subordona puterea domneasca si a intemeia statul feudal nobiliar. Un rol insemat in dezvoltarea istoriografiei, mai ales a celei moldovene, l-a jucat umanismul tarziu al scolilor iezuite din Polonia, cunoscut de cronicari direct, ca elevi.
Umanismul tarziu afecteaza conceptia cronicarilor in ceea ce priveste rolul educativ al istoriei, rolul personalitatii in istorie (ei sunt partizanii teoriei ca istoria o fac eroii ), conceptul de glorie (cronicarii cred ca razboaiele sunt purtate de monarhi in scopul ilustrarii numelui lor ). Aparitia ideii romanitatii poporului roman si a latinitatii limbii sale, ca si aceea a originii comune a tuturor romanilor trebuie pusa, de asemenea, pe seama inflentei umanismului, a studiului limbii latine si a autorilor clasici.

Umanismul a influentat nu mai putin stilul cronicarilor, oferindu-le modele de intocmire si redactare a cronicilor lor. Alte idei, ca, de pilda, cea despre originea divina a monarhiei, vin din mentalitatea religioasa feudala, dar, lucru demn de subliniat, cronicarii, boieri patrioti, blestema dominatia turceasca visand scuturarea jugului prin actiunea unita a popoarelor crestine.In literatura istorica medievala romaneasca s-au afirnat personnalitati de talent indiscutabil, fiecare cu stilul sau. Intaii nostri prozatori sunt GRIGORE URECHE, MIRON COSTIN, ION NECULCE, CONSTANTIN CANTACUZINO, RADU POPESCU.

GRIGORE URECHE (1590-1647) a scris "Letopisetul Tarii Moldovei de cand s-a descalecat tara si de cursul anilor si de viata domnitorilor de la Dragos Voda pana la Aaron Voda"(1359-1594) ca "sa ramaie feciorlor si nepotilor, sa le fie de invatatura,despre cele rele sa se fereasca si sa socoteasca, iara despre cele bune sa urmeze si sa invete si sa se indirepteze".Cronica are scop instructiv si educativ.Ea vrea sa lase urmasilor pagini adevarate sin istiria Moldovei, dar sa-i si educe pentru activitatile lor viitoare.

Pentru aceasta, Grigore Ureche s-a documentat, cercetand atat cronici straine, cat si romanesti. Intre izvoarele cele mai importante folosite, se afla o cronica polona a lui Joachim Bielski, o cosmografie latina a lui de Gerard Mercator, letopisetele moldovene de pana atunci scrise in slavoneste si, se pare, un letopiset romanesc - astazi pierdut - datorat contemporanului sau Eustatie Logofatul. A folosit, de asemenea, amintirile tatalui sau Nestor, ca si pe acelea ale unor boieri mai batrani.Opera lui Grigore Ureche e precedata de o "Predoslovie catre cititor"in care sunt evidentiate intentiile cronicarului moldovean.

Perioada reprezentata in cronica este indelungata si framantata istoric de nenumarate lupte, intrigi, ucideri. Cronicarul nu ignora nici valoarea legendei despre intemeierea Moldovei, cand Dragos-Voda, ajutat de catelusa Molda, stabileste inceputurile tarii pe acele meleaguri. Neamul Musatinilor ocupa un spatiu insemnat in cronica lui Grigore Ureche, dar cronicarul se opreste in special asupra domniei lui Stefan cel Mare, prezentata aici ca un simbol de libertate si dreptate nationala. Prezentand domnia lui Stefan cel Mare, Grigore Ureche realizeaza si primul portret al domnitorului moldovean:
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.