Contributia marilor clasici la dezvoltarea limbii si literaturii romane

Trimis la data: 2014-10-03
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 9.95 / 10
Downloads: 0
Autor: Alexandru_R
Dimensiune: 19kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Dupa ce s-a parcurs studiul marilor clasici ai literaturii noastre din a doua jumatate a secolului al XIX-lea: Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, se cuvine sa se inteleaga intr-un mod mai sintetic locul pe care acesti mari scriitori il ocupa in dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.
Se va putea retine, in consecinta, cateva aspecte privind contributia marilor clasici ai literaturii romane.
Intr-adevar, Eminescu valorifica artistic stiinta, filozofia si ritmul istoric al veacului sau in "Geniu pustiu", roman neterminat, si in poemul "Imparat si proletar"; filtreaza, cel mai adesea, prin doc-trinele filozofice ale lui Kant si Schopenhauer, dar si ale altora, intelepciunea altora, careia-i da expresie sensibila in "Glossa", "Cu mane zilele-ti adaogi...", "Te duci..." sau in nuvela "Sarmanul Dionis";
ridica pe culmi nebanuite dragostea de patrie prin fervoarea cu care cultiva istoria si peisajul romanesc in poeme ca "Scrisoarea III", "Calin (file din poveste)", "Muresanu (tablou dramatic)" pune poezia culta intr-o rela-tie de profunzime cu folclorul romanesc si mai ales cu numeroasele lui ecouri mitice in "Luceafarul", "Musatin si codrul", "Povestea Dochiei si ursitorile", "Ce te legeni...", "Povestea teiului", "Strigoii", "Mai am un singur dor", etc;

incheaga imaginea marilor geneze ori prabusiri cosmice in "Scrisoarea I" sau "Luceafarul"; se lasa patruns de sentimentul etern dureros al ireversibilitatii timpului in "Trecut-au anii...", "Revedere" sau "O, ramai"; face reflectii amare sau orgolioase pe marginea conditiei creatorului de geniu in amintitele poeme "Scrisoarea I" si "Luceafarul"; evadeaza, cand si cand, in fantasticul peisaj cosmic, impreuna cu Hyperion din capodopera lui absoluta, ori cu Dionis (Dan) din nuvela "Sarmanul Dionis"; trece cu fierul rosu al pamfletului peste aspectele revoltatoare ale societatii din vremea lui in "Scrisori (

I, II, III)"; pune luna, codrul, lacul, izvorul, vantul, steaua, teiul, pasarea - motive poetice atat de frecvente la Eminescu si nu numai - sa circule liber in lieduri, romante, idile, elegii ca "Somnoroase pasarele...", "Pe langa plopii fara sot...", "Dorinta", "Lacul", "Floare albastra", "Sara pe deal" ori nuvele ca "La aniversara", "Cazarma", impletind indestructibil sentimentul iubirii cu natura.Tot acum se poate vorbi de adancirea procesului de dezvoltare a perspectivei estetice a realismu-lui prin proza lui Creanga din "Amintiri..." si "Povesti", prin nuvelele lui Caragiale si prin romanele lui Slavici, dar cel mai important roman al lui, "Mara".

Sensurile adancirii realismului se manifesta in urmatoarele directii:
a.) surprinderea particularitatilor esentiale ale vietii satului, prin caracterele umane create de Creanga in "Amintiri..." si "Povesti", ceea ce ne trimite, in egala masura, mai ales daca luam in seama intentiile moralizatoare bine strunite totusi de autor, si spre clasicism;
b.) aparitia unor elemente naturiste insinuate prin studiul, la diferite niveluri, asupra laturii psihologice a personajelor surprinse in diferite momente de criza morala cu tendinta spre patologic. Este cazul ca-torva nuvele ale lui Caragiale si in primul rand al celei intitulate "In vreme de razboi";
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.