Conventia Europeana - Laboratorul Constitutiei

Trimis la data: 2011-04-11
Materia: Istorie
Nivel: Facultate
Pagini: 9
Nota: 8.00 / 10
Downloads: 97
Autor: Yoly
Dimensiune: 154kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
1.1. Prima Conventie pentru Carta drepturilor fundamentale
a. Consiliul European de la Koln din 3 si 4 iunie 1999 a dat dovada de imaginatie in privinta deciziei asupra compunerii grupului pe care voia sa-l insarcineze cu redactarea Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii.De la prima reuniune din decembrie 1999, membrii acesteia au decis sa o botezeConventie. Era astfel clara referirea la un proces constituant. Germanii nu puteau sa nu se gandeasca la "Conventia Constitutionala" din 1948, inceputa de presedintele
Conventiei, Roman Herzog, fost presedinte al Republicii Federale Germania, fost judecator la Curtea Constitutionala din Karlsruhe si profesor de Drept Constitutional.
In mai 1777, reprezentantii tuturor statelor americane, cu exceptia Rhode Island, s-au reunit la Conventia de la Philadelphia. Ele erau mandatate sa propuna in Congres amendamente la unele din articolele Confederatiei, tratat ce unea cele treisprezece foste colonii. Reunite sub presedintia delegatului statului Virginia, George Washington, acestea au adoptat o ordine de zi care prevedea "instalarea unui guvern national, constand dintr-un legislativ, un executiv si un judiciar, supreme".

Membrii grupului au dat dovada de un curaj simbolic in alegerea numelui. Aceasta nu ia impiedicat sa lucreze cu tact si sa reuseasca sa adopte, la 2 decembrie 2000, un text care putea sa obtina acordul unanim in Consiliul European.

Textul Cartei drepturilor fundamentale ale UE este departe de a intruni unanimitatea comentatorilor si mai ales a juristilor. A fost vorba, totusi, despre un tur de forta care a constat in formularea de o maniera relativ mai clara a unui numar de principii incluse pana atunci in tratatele institutive, in directive sau reglementari comunitare, precum si in numeroase decizii ale Curtii de Justitie.

b. Curajul si realismul politic de care au stiut sa faca dovada membrii acestei prime Conventii (62 de titulari si aproape tot atatia supleanti, precum si 12 observatori) ia convins pe sceptici, atat pe cei din randul politicienilor, cat si din al practicienilor si al universitarilor specializati in afaceri europene, ca formula Conventiei este una valida.

Aceasta se datoreaza in special combinatiei de tehnicitate - inclusiv in expertiza juridica necesara redactarii textelor - si de lizibilitate, de care face dovada textul final. Conventia s-a evidentiat ca fiind suficient de reprezentativa pentru toate institutiile europene si nationale pentru a avea o legitimitate egala cu cea a Conferintelor Interguvernamentale traditionale, ceea ce o distinge de toate comitetele anterioare de intelepti, de experti etc.

Desi a trebuit sa ajunga la unele compromisuri, ea nu a avut de suferit de pe urma excesului de dispute diplomatice si de negocieri pe culoar, care au marcat tot mai mult conferintele menite sa revizuiasca tratatele comunitare si ale UE. Din acest motiv, incepand cu 1999, propunerile de reforma asupra procedurii de revizuire a tratatelor europene se refera practic toate la modelul Conventiei, in pofida existentei mai multor variante.

1.2. Mandatul de la Laeken: Conventia asupra viitorului Europei
a. Continuitatea dintre Conventia pentru Carta din 1999-2000 si Conventia europeana din 2002-2003 este atat de evidenta incat se remarca eforturile care au trebuit depuse in 2001 de partizanii acestei formule, pentru ca ea sa fie in cele din urma adoptata de cei cincisprezece sefi de stat si de guvern ai Uniunii la summit-ul de la Laeken din 14-15 decembrie 2001.

Anterior, sefii de stat si de guvern reuniti la Nisa au adoptat un tratat despre care se considera ca va putea rezolva problemele institutionale puse de largire si care au fost lasate in suspensie dupa tratatul de la Maastricht.

b. Lectura mandatului de la Laeken arata in ce masura au stiut membrii
Conventiei sa exploateze toate marjele de manevra pe care le-au avut la dispozitie.Esentiala era, totodata, respectarea mandatului, pentru a nu da nici un motiv guvernelor sceptice care nu ar fi fost dispuse sa puna la arhiva documentul final chiar din momentul in care acesta le era prezentat. Aceasta explica, in mod deosebit, insistenta lui Valery Giscard d'Estaing de a prezenta cel putin primele doua parti la summitul de la Salonic din 20 iunie 2003 si nu la finele verii, asa cum i-au cerut-o numerosi membri ai Conventiei.

Compozitia si durata activitatilor au fost fixate din exterior, membrilor Conventiei ramanandu-le sa gaseasca o denumire. Acesta a fost "Conventia europeana", o tranzitie subtila in raport cu "Conventia asupra viitorului Europei" mentionata in declaratia din 2001.
Conventia a exploatat cu precadere marja de manevra in ceea ce priveste textul final. Introducerea cuvantului "Constitutie" in Declaratia de la Laeken nu a fost tocmai usoara.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.