Convertoare - atestat

Trimis la data: 2007-05-19
Materia: Fizica
Nivel: Liceu
Pagini: 22
Nota: 9.24 / 10
Downloads: 1397
Autor: Simona Dinu
Dimensiune: 188kb
Voturi: 89
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Este format din doua miezuri identice si o lama care oscileaza in jurul puncului 0 al acestuia, toate sunt confectionate din material ferromagnetic, precum si din magneti permanenti de polarizare. Lama se gaseste in in interiorul unei bobine fixe ale carei spire sunt parcurse de un current unificat . Resortul fixat la partea inferioara a lamei este netensionat in pozitia lui mediana a acesteia.
Daca curentul este foarte mic ( aproximativ 0 ) aupra lamei mobile actioneaza numai campul de polarizare al magnetilor permanenti. Deoarece sinstemul se afla intr-o pozitie simetrica, dar fluxurile de polarizare sunt egale, magneti fiind identicei, fortele elctromagnetice sunt egale si sistemul ramane in aceasta pozitie mediana.

Daca curentul creste, avand de exemplu o anumita polaritate, lama devine un electromagnet cu o anumita polaritate.
Fluxul magnetic Фi produs de curentul i se va ramifica prin miezurile M1 si M2 sub forma unor fluxuri componente Ф1 si Ф2 care in intrefierurile dA si dD se vor insuma (Фp + Ф1 , respective Фp + Ф2), iar in intrefierurile dB si dC se vor scadea (Фp – Ф1 , respective Фp – Ф2).

In consecinta lama L se va roti in sensul acelor de ceasornic sub influenta fortelor FA – FB (FA > FB) si FD – FC , care sunt functie de fluxurile magnetice aferente. Exprimat intr-un mod mai simplu, se poate spune ca electromagnetul capatand polaritatea din figura b ( N sus si S jos ) se va roti in sensul aratat mai inainte. Se tine seama de faptul ca polii de nume contrare se atrag ( N cu S ) ,iar cele cu acelasi nume se resping ( N cu N si S cu S ).

Momentul active al fortelor este echilibrat de momentul rezistent creat de resortul antagonist R , astfel ca lama L ocupa o pozitie bine definite, concretizata sub forma unui unghi x sau , ceea ce este acelasi lucru, sub forma unei deplasari al unui punct de pe lama L din x in x’ ( fig. b ) , unghiul sau deplasarea fiind proportionale cu curentul i.

Deoarece cuplul active ce roteste lama L creste odata cu cresterea fluxurilor Ф1 si Ф2 ( FA si FD cresc, iar FB si FC scad ) , deci a fluxului total Фi , care practice este propotional cu curentul i , rezulta ca sistemul descries converteste curentul i intr-o deplasare.

I.2. Sistemul duza – paleta :

Acesta contine o paleta opturatoare O, o duza D si un ajutaj A. Ajutajul este o strangulatie ( cu diametrul sub 0,5 mm ) a sectiunii de trecere a aerului de la o sursa de aer comprimat de presiunea constanta P0i prin duza D , in atmosfera sau prin conducta C spre utilizare ( presiunea Pi )

In calea debitului de aer Q care vine de la sursa ( P0 ) spre atmosfera, ajutatul A se comporta a o rezistenta pneumatica fixa, producand caderea de presiune ∆P , iar duza D – ca o rezistenta pneumatica variabila ce depinde de gradul de opturare al duzei, adica de distanta dintre duza si si opturatorul O. Modelul electric al acestui sistem pneumatic este reprezentat in figura b si el permite prin analogie o intelegere mai usoara a modului de functionare al sistemului duza – paleta.

Cand δ = 0 , paleta obtureaza complet duza si rezistenta pneumatica de iesire a aerului in atmosfera este infinita ( RD = ∞ ). Ca urmare , debitul de aer Q este nul ( I = 0 ) , caderea de presiune ∆P este nula ( ∆U = 0 ) si deci presiunea Pi = P0 ( Ui = U0 ).

Cand δ creste, rezistenta pneumatica a duzei scade ( RD scade ) , debitul de aer Q creste ( I creste ) ; caderea de presiune ∆P va creste ( ∆U creste ) , deci presiunea remanenta Pi va scadea ( Ui scade ). Rezulta deci ca la scaderea deplasarii δ presiune Pi va creste.

Caracteristica de convertire a deplasarii δ in presiunea Pi este reprezentata in figura c .

I.3. Amplificatorul pneumatic de putere :

Acest tip de amplificator cuprinde si un corp cilindric ( fig. a ) format din patru camere: A, B, C si D. Camerele A si B sunt despartite prin membrana m formata din panza cauciucata si rigidizata cu discursurile metalice d solidare cu tija t.

Intre camerele B si C se afla un perete rigid cu un orificiu central O1 prin care trece
tija t. Intre camerele C si D se afla de asemenea un orificiu O2 obturat de bila b inpinsa in sus de resortul plat p. Cele patru camere au racorduri exterioare cu urmatoarele functii :

• Camera A , racordul r1 pentru presiunea de intrare Pi ;
• Camera B , racordul r2 pentru legatura cu exteriorul ( P = 0 ) ;
• Camera C , racordul r3 pentru presiunea de iesire Pe ;
• Camera D , racordul r4 pentru presiunea de alimentare Pa( Pa = 1,4 kgf/cm2 = ct ).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.