Criza economica in 2009

Astfel, în cadrul Consiliului ONU România a votat sancţiunile economice împotriva Iranului, a acceptat trimiterea de trupe în Afganistan și în general a acceptat orice solicitare venită de peste ocean. Doar datornicul este un sclav vîndut...

Fiind vorba de o datorie publică, debitorul acestei obligaţii este statul român ca persoană juridică. Ce se întîmplă însă cu cetăţeanul romăn, persoană fizică? În ce raport se află acesta cu datoria publică a României?

Diaspora românească, în prezent numărînd aproximativ două milioane de persoane, se pot considera eliberaţi de această datorie din momentul în care adoptă cetăţenia statului pe al cărui teritoriu se află și renunţă la cetăţenia română. Fenomene precum migraţia și natalitatea scăzută pe plan intern aduc în calcul riscul real ca această datorie publică să rămînă în timp neachitată.

Bancherii au prevăzut însă această posibilitate și, odată cu acapararea totală a statuluiși a patrimoniul său public, au fixat o nouă ţintă: persoanele fizice și proprietatea privată. În prezent, asistăm la o adevărată ofensivă a bancherilor împotriva cetăţeanului de rînd.

Agresivitatea și insistenţa cu care sîntem asaltaţi să contractăm un credit, împreună cu practicile neloiale ale bancherilor (pornind de la dobînzile uriașe, comisioanele și dobînzile ascunse, pînă la modificarea unilaterală a contractului pe timpul derulării acestuia – metodă care, de altfel, contravine în mod flagrant prevederilor Codului Comercial) toate tolerate și chiar încurajate de către autorităţi și de instanţele de judecată, dovedesc că bancherii privesc cetăţenii și proprietatea privată pe care aceștia o deţin ca victime sigure și nu vor opri această ofensivă (a se citi “criză”) pînă cînd întreaga populaţie va figura în evidenţa Biroului de Credite și pînă cînd ultimul teren, ultima casă, ultima valoare mobiliară vor fi confiscate în numele băncii.