Cronicarii moldoveni

Trimis la data: 2010-05-03
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 5
Nota: 8.09 / 10
Downloads: 2
Autor: Adina Burgea
Dimensiune: 13kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Letopisetul lui Grigore Ureche nar 323e49d eaza fapte din istoria Moldovei (1359-1594), perioada de mari framantari care-l face pe cronicar sa vorbeasca despre Moldova ca despre o tara "miscatoare si neasezata". In aceste conditii, principala atitudine a oamenilor era lupta, cronicarul urmarind sa trezeasca in contemporani sentimentul patriotic si ideea ca jugul turcesc poate fi inlaturat.
In centrul cronicii lui Grigore Ureche sta figura lui Stefan cel Mare caruia cronicarul ii realizeaza un portret de tip medalion dupa rigorile clasicismului, ilustrand mai intai o trasatura fizica pentru ca accentul sa cada pe portretul moral.Grigore Ureche a pribegit de mic impreuna cu tatal sau in Polonia si a studiat la Lwow, intrand mai devreme in contact cu ideile umaniste care se manifestau deja in acea tara. Intors in tara, incepe sa scrie Letopisetul motivat de pretul pe care il pun umanistii pe cultura si pe scrierile vechi. Desemenea, efortul lui de a recupera istoria "ca sa nu se piarda in negura uitarii" este un act de patriotism justificat de conditiile social-istorice si politice in care traia cronicarul.

Cronica sa nu este o simpla insiruire de date reci, istorice, ci o opera in care se regasesc si elemente de literatura intrucat cronicarul nareaza evenimente, comenteaza si realizeaza portrete de domnitori sau boieri dupa modelul clasic. Prin urmare, Grigore Ureche pune bazele limbii literare romanesti prin accent pe portretul literar.

Din punct de vedere istoric apar in cronica sa elemente de etnogeneza, Ureche fiind printre primii care semnaleaza unitatea romanilor ("toti romanii de la Rau se trag"). Apar si elemente de continuitate si latinitate a poporului si a limbii romane.Cronica lui Grigore Ureche nu s-a pastrat in original, ci intr-o copie realizata de trei calugari care au si intervenit in text (Misail Calugarul, Simion Dascalul, Eustatie Logofatul).

Este cel mai erudit dintre cronicarii moldoveni, cunoscator al culturii greco-latine si a limbilor greaca si latina. Ca si inaintasul sau, pribegeste impreuna cu familia in Polonia si va studia la colegiul din Bar. Isi construieste o cultura solida si, cand va reveni in Moldova, va scrie Letopisetul de unde l-a lasat Grigore Ureche. Daca acesta excela in arta portretului, Miron Costin exceleaza in arta descrierii.

O astfel de descriere apare in cronica atunci cand cronicarul prezinta o invazie de lacuste in timp ce mergea inspre colegiu. Sustine si el ideile despre etnogeneza si nareaza implicat comentand, intrebandu-se, argumentand. Jumatate de cronica prezinta elemente traite de cronicar. A avut o viata grea, zbuciumata pentru ca in cei 65 de ani de viata s-au perindat 22 de domnii. Moare decapitat de Constantin Cantemir fiind acuzat de unelitiri impotriva domniei.

Pentru ca nu a avut timp in cronica sa sa voarbeasca despre primul descalecat, va scrie o opera aparte intitulata "De neamul moldovenilor din ce tara au iesit stramosii lor". Este o opera in care cronicarul, dintr-un adanc sentiment de patriotism se va ridica cu argumente puternice impotriva celor trei copisti ai cronicii lui Grigore Ureche care negau originea nobila a neamului nostru, afrimand ca romanii s-ar trage din "tanharii adusi de Traian de la Roma".

De o deosebita importanta este "Predoslovia" asezata in fruntea acestei lucrari. Aceasta prefata este defapt o marturie dramatica a unui carturar patriot care n-a putut suporta ocarile aduse acestui neam. Texul capata caracter polemic si pe alocuri accente pamfletare.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.