Culoarea

Trimis la data: 2003-10-30 Materia: Diverse Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 6558
Autor: Corina Manea Dimensiune: 6kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Clasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adica rezultand din combinatia a doua culori primare. Culorile primare sunt rosu, galben si albastru.

Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilor primare, doua cate doua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V.

Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasi clasificare, culorile mai pot fi si de gr. III (tertiare), cand se combina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-oranj; A+Vi=albastru-violet.

Referat la Educatie Plastica

0x01 graphic

Corina Albu

Clasa a IX-a S2

1. Categorii de culori

Clasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adica
rezultand din combinatia a doua culori primare. Culorile primare sunt
rosu, galben si albastru.

Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilor
primare, doua cate doua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V.

Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasi
clasificare, culorile mai pot fi si de gr. III (tertiare), cand se
combina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-oranj;
A+Vi=albastru-violet.

Clasate dupa componenta spectrala,culorile pot fi complementare si
necomplementare. Complementare sunt doua sau trei culori care prin
amestecul optic redau lumina alba. Aceste culori complementare
formeaza game bine definite de culoare care se caracterizeaza prin
armonie si echilibru.

Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de tertete sau
de culori care luate impreuna nu dau niciodata lumina alba.

2. Culori lumina si culori pigmenti

Culorile lumina se obtin prin descompunerea luminii albe in culorile
spectrului solar cu ajutorul prismei de refractie.

Culorile pigmenti sunt acelea pe care pictorul le intrbuinteaza la
realizarea tablourilor. Culorile pigment se deosebesc de culorile
lumina, deoarece ele nu pot da lumina alba prin amestecul lor
complementar si dau culori negre ori gri atunci cand sunt amestecate
cu alb. Ele nu au niciodata puritatea culorilor lumina.

3. Raporturi de culoare si de lumina

Intr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromatice
si de lumina. Raporturile cromatice se mai numesc si raporturi de
tenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in realitate
raporturi de ton.

Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele de
culoare.

Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastru pur,
albastru-inchis, albastru-deschis, griuri inchise ori deschise, etc.

4. Calitatile culorii

Calitatile culorii sunt insusiri de stralucire, de luminozitate, de
intensitate si de puritate sau de saturatie.

Stralucirea culorii se caracterizeaza prin forta iradiatiei ei. Ex. :
un rosu de cadmiu este mai stralucitor decat un rosu venetian; un
verde smarald este mai stralucitor decat un verde pamant.

Luminozitatea culorii arata, deobicei, gradul ei de luminozitate. Ex.:
un galben pur este de trei ori mai luminos decat un viloet pur; un
rosu pur este la fel de luminos ca un verde pur; un oranj pur este de
doua ori mai luminos decat un albastru pur.

Intensitatea este forta cu care o culoare isi afirma stralucirea si
luminozitatea. De exemplu un rosu pur langa un rosu amestecat cu putin
alb sau cu putin negru sau un rosu pur langa un galben cu albastru
pur, pus si el langa un violet, etc.

Puritatea culorii reprezinta gradul de stralucire si de intensitate a
ei. De exemplu culorile lumina au maximum de puritate insemnat cu gr.
I; culorile pigmenti au o puritate mai slaba. In general, culorile
pigmenti simple (necombinate) sunt mai pure decat combinatiile lor cu
complementarele sau culori necomplementare. Maximul de impuritate este
griul neutru.

5. Tonalitate. Valoare

Culorile se pot gasi una langa alta nuantate in tenta si in ton, in
inchis si deschis, ceea ce inseamna ca se gasesc in raporturi tonale
diferite. Ex.: stins-stralucitor, rosu englez langa rosu de cadmiu,
rosu vermillon langa indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langa
verde, verde langa galben.

Aceste raporturi se numesc si raporturi de valoare si ele se refera in
special la luminozitatea culorilor.

6. Culori calde si culori reci

Dupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectul
fiziologic organic, culorile se denumesc calde si reci. De exemplu
rosu, galben si oranj sunt culori calde iar verde, albastru si violet,
culori reci. Daca le raportam unele la altele, cu.lorile pot sa fie
relativ calde si reci, astfel verdele este mai cald decat albastru,
rosu decat violet.

7. Contraste

Intr-un tablou, un pictor poate intrebuinta culorile facandu-le sa
difere puternic, unele de altele prin tenta, prin ton si prin gen
(caldura sau raceala). Acestea sunt contrastele. De exemplu un rosu
pur langa un albastru pur da un contrast pur spectral; un rosu pur
langa un verde pur - contrast complementar; un rosu pur intens langa
un verde stins ori in griurile lui roscate da contrast de saturatie
sau de calitate. O suprafata de galben mai mare decat una de violet
face un contrast mai mare, spatial, de culoare. Un galben langa un
violet sau un roz langa un rosu inchis da contraste de inchis -
deschis, dupa cum o culoare calda langa una rece - un contrast de cald
- rece.

Din punct de vedere al efectului vizual, contrastul poate fi succesiv
si simultan. Cand observam o pata de culoare pe o foaie alba, apare
dupa putin timp in jurul acestei pete un cerc luminos colorat. Acest
cerc luminos este un efect subiectiv propriu ochiului, el neavand o
existenta reala pe hartie. In pictura moderna trebuie sa tinem seama
de acest efect, care se numeste contrast succesiv. Efectul de culoare
care apare in ochi, ca rezultat al unei pete de culoare data, este in
realitate exact complementara acestei culori. Daca prin miscarea
ochiului de pe culoarea observata pe o alta culoare vecina se produce
un amestec vizual, intre culoarea subiectiva aparuta ca efect succesiv
si culoarea vecina, atunci avem contrastul simultan. Ex.: daca privim
un rosu si simtim efectul succesiv si mutam privirea pe galbenul de
alaturi, acest galben ne apare verzui, din cauza ruperii culorii
subiectiv - succesiv, verde (complementara rosului peste culoarea
galbena). Acesta este contrastul simultan.

8. Umbre colorate si transparente

Intr-un tablou de obicei, obiectele sunt redate prin lumina si umbra.
Aceste umbre pot fi exprimate prin tonuri inchise ori prin culori care
dau un efect de umbra. Culorile care redau efect de umbra sunt umbre
colorate.

Cand umbrele lasa sa se simta materia obiectelor reprezentate sau cand
umbrele apar foarte luminoase, se spune ca sunt umbre transparente.

In zona de umbra a obiectelor apar de multe ori parti mai luminoase
care poarta culorile la fel cu ale mediului sau ale obiectelor din
apropiere. Aceste pete sunt lumini colorate reflectate de aceste
obiecte. Ele se numesc relexe.

Bibliografie - Istoria Artei, Marin Nicolau - Golfin, pag. 114 - 116

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate

References

1. http://www.referat.ro/

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.