Cultura romaneasca de la "Romania Mare" la "Democratia populara"

Revistele care au creat in cultura si literatura romana interbelica curente de idei sunt: "Sburatorul" (curentul modernist intemeiat pe principiul sincronizarii literaturii noastre cu literaturile europene) si "Gandirea" (curentul traditionalist-ortodox).

In aceste doua tendinte se situeaza revista "Contimporanul" (care reprezinta curentele avangardiste) si revistele eclectice, intre care "Viata literara", "Revista fundatiilor", "Jurnalul literar" s.a.

"Sburatorul" a aparut la Bucuresti in doua serii: prima, de la 19 aprilie 1919 la 8 mai 1920, si a doua din martie 1926 in mai-iunie 1927. Intre cele doua serii se interpune "Sburatorul literar" (1921-1922). Inima noului curent a fost E.Lovinescu.

El a reusit sa adune in jurul sau insemnati scriitori: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Ion Pillat s.a.Modernismul promovat consta in disocierea esteticului de etic si etnic.

In opozitie cu samanatorismul si poporanismul, care puneau accent pe etic (N.Iorga -o literatura de consolidare morala) sau pe etnic (N.Iorga -o literatura care sa reprezinte realitatile vietii taranesti), Lovinescu sugera adoptarea noilor formule artistice si, prin aceasta, sincronizarea literaturii noastre cu literaturile europene, in "spiritul veacului".

In poezie, Lovinescu sustinea intelectualizarea sentimentelor, explorarea psihicului uman, depasirea lirismului subiectiv al secolului trecut. Prozei i se cerea a fi una de observatie sociala, de investigare psihologica mai subtila. In critica literara se promoveaza metoda impresionista.

Cel de-al doilea curent literar promovat in anii interbelici a fost traditionalismul. Tribuna a traditionalismului, revista "Gandirea" a aparut la Cluj, la 1 mai 1921, din initiativa unui grup de scriitori tineri, intre care Cezar Petrescu, Adrian Maniu si Lucian Blaga. Transferata la Bucuresti, in octombrie 1922, condusa din 1926 si pana in 1944 de catre Nichifor Crainic, revista a evoluat de la traditionalism spre ortodoxism. La revista vor colabora Tudor Arghezi, G.Calinescu, T.Vianu, G.Bacovia, Zaharia Stancu, I.Agarbiceanu, M.Sadoveanu s.a.

Ideile majore afirmate de N.Crainic se circumscriu exigentelor de a salva cultura romaneasca de la "pieire", a-i pastra caracterul independent si de a o feri de "europenizare", "occidentalizare", "urbanizare" etc. Spre deosebire de miscarea semanatorista, noul curent (ideologul lui) sustine ca spiritul religios ar forma "substanta constiintei nationale a poporului roman".

"In literatura, arata D.Micu, A©gandirismulA>> se reduce la autohtonism. Nici ortodoxism ostentativ, nici nationalism xenofob, nici celelalte stigmate ale doctrinei. Autohtonism doar, si un autohtonism deschis, receptiv, asimilator. Substanta romaneasca in expresie inedita." Partea valoroasa a revistei (curentului) o constituie literatura publicata si promovata.

Miscarea avangardista gaseste, dupa primul razboi mondial, in revista "Contimporanul" un demn urmas. Sub conducerea lui I.Vinea, revista a aparut intre 1922-1932. Idei avangardiste promoveaza si revistele "Punct" (1924-1925), "Integral" (1925-1927), "Urmuz" (1920) s.a.
"Negarea artei traditionale, a formelor invechite, punerea de acord a artei cu ritmul tehnicii moderne pentru o arta a viitorului, geometrica, in linii mari, abstracta, constituiau punctele programului
revistei conduse efectiv de I.Vinea". Cu tot programul sau transant, "Contimporanul" a continuat sa publice scriitori nealiniati acestui program: Tudor Arghezi, Emil Isac, Camil Petrescu, I.Minulescu, Al.Philippide, I.Pillat, N.D.Cocea, alaturi de Tristan Tzara, Marcel Iancu, Ilarie Voronca.

Dezvoltarea literaturii intre cele doua razboaie a impulsionat si preocuparile in domeniul teoriei si criticii literare. Rodnica a fost, in aceasta perioada, activitatea desfasurata de criticii literari Eugen Lovineascu, Tudor Vianu, Mihail Dragomirescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Serbam Cioculescu, George Calinescu.