Cultura pajistilor

Trimis la data: 2009-07-07
Materia: Agronomie
Nivel: Facultate
Pagini: 7
Nota: 8.06 / 10
Downloads: 1411
Autor: AAAAAAAAAAAAAA
Dimensiune: 11kb
Voturi: 75
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Pajisti de dealuri si podisuri inalte.Pajistile de dealuri si podisuri inalte ocupa o suprafata in jur de 1.9 milioane ha, ceea ce reprezinta aproape 42,8 % din suprafata totala de pajisti. Majoritatea sunt fanete care se folosesc nerational: se pasuneaza foarte intens primavara, se cosesc vara si se pasuneaza din nou toamna. Acest mod de folosire, fara aplicarea lucrarilor curente de intretinere si a ingrasamintelor contribuie la scaderea productiei si la inrautatirea compozitiei floristice
Pe langa aceasta, suprafete insemnate de pajisti de deal se afla intr-un stadiu avansat de degradarea, datorita fenomenelor de eroziune. Din aceasta cauza, cu toate ca ocupa suprafete intinse, pasunile de dealuri si podisuri inalte au o participare inca redusa in balanta furajera a tarii, mai ales daca se tine seama ca au un potential de productie ridicat.

Pentru imbunatatirea lor se aplica un complex de lucrari, cum sunt: combaterea eroziunii solului, aplicarea ingrasamintelor, suprainsamantari, curatiri, combaterea buruienilor, etc.

Pe unele pajisti foarte degradate, situate pe terenuri plane sau slab inclinate, se impune destelenirea si infiintarea pajistilor temporare, de la care se pot obtine productii foarte mari si de buna calitate.

Vegatatia dealurilor si podisurilor inalte este reprezentata prin paduri de foioase – etajul nemoral, alcatuit din doua subetaje:
-subetajul gorunetelor – ocupa cea mai mare parte a dealurilor mijlocii si inalte, de la altitudinea de circa 300 m, pana la aproximativ 700 m. Trecerea catre etajul urmator o fac padurile formate din gorun si fag.
-subetajul fagetelor – se extind in partea superioara a dealurilor si in partea inferioara a regiunilor de munte, de la altitudinea de 400 – 700 m, pana la 1000 – 1200 m.

Vegetatia ierboasa este foarte variata, datorita complexitatii factorilor de mediu.Pe dealurile cu pante mai repezi si accidentate, cu expozitie sudica, prin urmare acolo unde se creeaza conditii de uscaciune, se instaleaza specii xerofite ca: Festuca pseudoviva, F. rupicala, Botriochloa ischaemum, Stipa capillata, Poa bulbosa, Chrysopogon gryllus etc., care imprima un pronuntat caracter stepic pajistilor.

Pajistile in care predomina aceste specii sunt, de fapt, continuarea pajistilor de silvostepabsi zona padurilor de stejar.
Pe terenurile erodate se creeaza, de asemenea, conditii favarabile instalarii unor plante de uscaciune, specifice pentru asemenea statiuni sunt: Botriochloa ischaemum, care formeaza pajisti pana in partea inferioara a etajului fagetelor. In aceste pajisti sunt frecvente: Agropyron intermedium, Chrysopogon gryllus, Salvia verticillata etc.
Pe coastele domoale ale dealurilor inalte se instaleaza pajisti cu caracter montan.

Prezenta suprafetelor mai intinse de paduri se resimte asupra vegetatiei, in sensul ca se creeaza conditii mai favorabile de umiditate pentru instalarea unor specii mezofile, valoroase din punct de vedere furajer.

Pajistile sunt dominate de Agrostis capillaris, insotita uneori de Festuca rubra. Pajistile degradate prin pasunat sunt dominate de Nardus stricta, iar cele fertilizate in fiecare an cu ingrasaminte organice in cantitati mari, de: Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Trisetum flavescens, Arrhenatherum elatius etc.

Pajistile de iarba-vantului (Agrostis capillaris) – pajistile din acesta formatie au raspandirea cea mai larga in regiunea dealurilor, atat in subetajul gorunelor, cat si al fagetelor. Ele ocupa o suprafata de peste 700 mii ha si se extind de la altitudinea de circa 300 m pana la 1000 m sau mai mult.

Conditiile naturale foarte diferite care se intalnesc pe un teritoriu atat de intins au influentat mult compozitia floristica si productia acestor pajisti. Asa se explica faptul ca, in cadrul acestei formatii, se intalnesc multe tipuri de pajisti.

Majoritatea acestor pajisti sunt fanete, care se folosesc mixt, in sensul ca se pasuneaza primavara, se cosesc vara si se pasuneaza din nou toamna. In multe cazuri pasunatul de primavara se executa cu un numar mare de animale si se prelungeste prea mult, astfel incat regenerarea plantelor se face foarte greu.

In asemenea conditii se obtin productii scazute, si anume, de pana la 10 t/ha m.v. De pe pajistile folosite rational si pe care se aplica lucrari curente de ingrijire, se obtin productii de 15 – 25 t/ha m.v., de buna calitate.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.