Cum gandim

Cum gandim
Imaginati-va ca va aflati în sala de asteptare a unei gari, observand trecatorii în asteptarea trenului dumneavoastra. O puzderie de impresii se impun mintii dumneavoastra: acela este foarte grabit, celalalt pare tulburat de plecare. Va intriga un personaj foarte aproape de dumneavoastra. Ce profesie ar putea sa aiba ? Va imaginati chiar si viata sa...

Cum gandim
Culorile unui afis publicitar aflat intr-un plan mai indepartat va amintesc de momentele placute ale ultimei dumneavoastre vacante. In acest timp, câteva amintiri va revin în minte. Timpul trece repede. In sfarsit, trenul soseste si pune capat gândurilor dumneavoastra. Odata instalat in vagon, începeti sa va gânditi la expunerea lucrarii care urmeaza s-o sustineti ceva mai târziu.

Cum gandim
O ACTIVITATE CARE NU SE OPRESTE
Ce-ati facut deci în timpul celor câteva minute ? Ati "gândit" ! Aceasta functie înglobeaza diverse activitati mintale: sa observi, sa judeci, sa deduci comportamente, sa-ti pui întrebari, sa-ti imaginezi raspunsuri, sa-ti amintesti, sa masori timpul care trece, sa alegi un loc sau sa reflectezi asupra unei probleme; toate acestea sunt tot atâtea manifestari ale gândirii. Aceasta releva emotii, credinte, o anumita cultura, o identitate, o judecata... Ea este însotita mai ales de o capacitate intuitiva, inerenta fiintei umane: constiinta de sine, de propriile reflectii, de actele sale si dorintele sale.

Astfel, în fiecare zi, se efectueaza milioane de operatii mentale, mai mult sau mai putin elaborate, mai mult sau mai putin constiente. Toate stiintele si filosofiile încearca sa elucideze misterul acestei productii masive si complexe. Neurostiintele sugereaza existenta unei legaturi între gândire si activitatea neuronala din creier. Studiul leziunilor cerebrale si progresele tehnicilor de vizualizare medicale au permis, în cursul ultimilor ani, localizarea anumitor centri cerebrali implicati în procesele mentale.

Gratie tehnicilor neinvazive moderne, oamenii de stiinta au înteles cel mai bine cum reactioneaza creierul atunci când vorbim, ascultam muzica, calculam, memoram, ne împotrivim... Bernard Mazoyer, profesor la Universitatea din Caen, a aratat prin intermediul unei tehnici de vizualizare cerebrala (tomografia prin emisie de pozitroni) zonele corticale care sunt activate atunci când o persoana aude termeni concreti, cum ar fi "flamingo roz", sau termeni abstracti, de pilda "ipoteza".

Ascultarea cuvintelor concrete provoaca emergenta imaginilor mentale: o întreaga retea cerebrala se activeaza antrenând puternic ariile occipito- parietale si frontale si, mai slab, un "centru al limbajului" situat în cortexul temporal. În schimb acest centru este stimulat intens de ascultarea cuvintelor abstracte, care necesita un efort de intelegere.

Pe de alta parte, Michel Habib, neurolog la CHU din Marsillia studiind victimele cu leziuni cerebrale, a constatat ca în urma distrugerii ganglionului bazal, o structura nervoasa profunda, pacientii sai devin apatici, lipsiti de motivatii si dorinte. Ei sunt indiferenti, inactivi, pierduti într-un fel de vid mental. Este ca si cum firul gândirii spontane, care la subiectul sanatos se deruleaza continuu, ar fi fost întrerupt.

LEZIUNILE FATALE
O alta leziune cunoscuta, aceea a unei mici regiuni a lobului temporal drept, se traduce prin incapacitatea oamenilor de a recunoaste figuri umane familiare. Daca aria lui Broca (situata in lobul frontal stang) este distrusa, victima poate sa piarda abilitatea utilizarii cuvintelor. Anumite regiuni cerebrale joaca un rol fundamental în organizarea, fixarea si reactualizarea informatiilor. Leziunile hipocampului antreneaza astfel grave tulburari de memorie.

Toate aceste observatii indica faptul ca anumite regiuni ale creierului sunt implicate realizarea unor procese mentale particulare. Totusi, trebuie sa fim prudenti cu definirea gândirii, atunci când intentionam sa stabilim o legatura cu activitatea neuronala. Într-adevar, în functie de natura si scopul unui "gând" (perceptie, miscare mai mult sau mai putin voluntara, calcul mental, memorare de scurta durata, citirea unui document, emergenta a amintirilor, reverie...) diferite zone cerebrale sunt activate si asociate altor structuri. Creierul este o masina complexa, un labirint de neuroni asamblati într-o retea interminabila, o împletitura de "minicabluri ", de subansambluri si structuri mai întinse. El functioneaza într-o maniera globala, antrenând miliarde de conexiuni între mai multe regiuni cerebrale.