Curente literare - simbolismul

Simbolistii doresc sa scrie o poezie de cunoastere, de aceea o apropie de muzica. Ei considera ca muzica este arta care permite revelarea absolutului. Astfel, ei aspira spre poezia pura. Simbolismul se naste dintr-o anumita stare de spirit. Scriitorii sunt deceptionati de pozitivismul secolului al XIX-lea, care asigurase progresul in stiinta si in tehnica, dar determinase un regres in plan spiritual (positivism ceea ce tine de stiintele exacte).

Se pare ca simbolismul s-a nascut dintr-un nou mal du siecleAZ, altul decat cel al romanticilor.Elemente simboliste se intalnesc inca din 1857 in poemul CorespondenteAZ, al lui Charles Baudelaine. Este vorba despre folosirea simbolurilor, a corespondentelor si a sinesteziei (sinestezie figura de stil realizate prin participarea simultana a mai multor simturi, ex: pictura parfumata, lavanda Sonora).
Principiile noului current sunt illustrate de catre Verlaine in Arta poeticaAZ,

scrisa intre 1871 1874. Dar denumirea curentului provine de la numele articolului lui Jean Moreas,Le SymbolismeAZ, publicat in Le FigaroAZ in 1886. (simbol semn de recunoastere; figura de stil prin care o idee abstracta este redata intr-un mod concret pe baza unor asemanari, exemplu: plumbAZ pt apasare sufleteasca). Simbolismul este sustinut de doua reviste: Le DecadentAZ si Le SymbolismeAZ (primii simbolisti francezi au fost numiti decadentiAZ, pentru ca in poezia lor apareau starile de spirit negative: plictis, spleen amestec de tristete, dezgust, amaraciune).

Principiile simbolismului sunt: utilizarea simbolului, a corespondentelor, a sugestiei, a imaginilor neclare, incetosate, diafane, combaterea retorismului, promovarea muzicalitatii versului, folosindu-se laitmotivul, refrenul, repetitiile si versul liber.
Temele si motivele predilecte sunt: conditia poetului inadaptat societatii, natura, ca loc al corespondenteleor, iubirea ca reverie sau asociata cu moartea.
O
rasul de provincie su monotonia lui, marea plecare, poezia lucrurilor (a obiectelor), simbolismul culorilr si al instrumentelor muzicale, amurgul, floriele (rozele mai ales), plictisul, vagabondajul, toamna (anotimpurile in general), frigul vantul, ftizia (tuberculoza), tusea, ceata, ploaia, corbii.

Nu numai parnasienii ci si simbolistii se inspira din peisajul exotic. Dar acesta nu le fusese strain nici romanticilor. Simbolismul poate fi considerat un neoromantism deoarece exacerbeaza sensibilitatea.
Simbolismul romanesc:Teoretician al simbolismului romanesc este Alexandreu Macedonski. Cunoscand experientele inovatoarea ale poeziei din Franta, scrie doua articole in care expune principiile simbolismului si ale instrumentalismului: Despre logica poezieiAZ (1880) nelogica intr-un mod sublimAZ si Poezia viitoruluiAZ (1892).

In 1880 infiinteaza revista LiteratorulAZ in jurul careia se constituie cenaclul cu aceeasi denumire. Revista apare, cu intermitente, pana in 1919.Multi dintre poetii simbolisti frecventeaza cenaclul macedonskian. Cei mai cunoscuti reprezentanti ai simbolismului romanesc sunt, pe langa Alexandru Macedonski, George Bacovia, Traian Demetrescu, denumit de prietenii lui Tradem, Stefan Petica, Dimitrie Anghel (poetul florilorAZ), Ion Minulescu, Ovidiu Densusianu. Apogeul poeziei simboliste romanesti este atins intre 1905 si 1915.
Simbolismul ca forma de trecere spre modernism