D-l Goe - demonstatie opera epica

Trimis la data: 2010-01-02
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 6.98 / 10
Downloads: 2267
Autor: Core
Dimensiune: 5kb
Voturi: 127
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Referat despre D-l Goe - demonstatie opera epica
Opera epica este creatia literara, in versuri sau in proza, in care autorul isi transmite in mod indirect sentimentele, prin intermediul personajelor si al actiunii. Un exemplu de astfel de opera este schita „D-l Goe...”, de Ion Luca Caragiale, publicata in volumul „Momente si schite”, schita fiind o specie a genului epic. Spatiul si timpul de desfasurare al actiunii sunt restranse, actiunea petrecandu-se pe data de zece mai, pe o durata de cateva ore (cat dureaza calatoria cu trenul), locul fiind reprezentat de peronul garii din urbea X si trenul.
Referat despre D-l Goe - demonstatie opera epica
Fiind o opera epica, aceasta schita este prezentata in ordinea momentelor subiectului. Totusi, ca in multe din operele lui Caragiale, „D-l Goe...” debuteaza cu intriga, reprezentata de motivul plecarii lui Goe si a familiei la Bucuresti, anume pentru a nu mai ramane repetent inca un an.

In expozitiune se prezinta locul initial, peronul garii din urbea X, timpul, data de zece mai, si personajele, anume Goe, mam’mare, mamita si tanti Mita. Pe peron, cei patru se cearta in privinta pronuntarii corecte a cuvantului marinar.

Urmeaza desfasurarea actiunii, care incepe odata cu momentul urcarii in tren. Goe ramane pe coridor, ca barbatii, si, scotand capul pe fereastra, isi pierde palaria, cu tot cu bilet. Damele nu-l invinuiesc, dar sunt obligate sa-i plateasca conductorului un nou bilet si o amenda. Mamita incearca o atentionare pentru Goe, dar din smucitura ei cu cea a trenului, Goe se loveste, totul devenind un nou pretext pentru rasfatarea baiatului, care primeste un beret nou de la mam’mare si ciocolata de la mamita. Nu trece mult timp si Goe se blocheaza in compartimentul de o singura persoana, neputand fi eliberat decat de conductor.

Punctul culminant al acestei schite este reprezentat de momentul cand Goe trage semnalul de alarma, oprind trenul, apoi, urmand exemplul lui mam’mare, se preface ca doarme, pentru a nu fi considerat vinovat.

In deznodamant, trenul ajunge la Bucuresti cu o scurta intarziere, iar Goe si damele se urca intr-o birja, plecand spre bulevard. Se observa faptul ca actiunea este simpla, observandu-se putine conflicte, si anume cel dintre Goe si dame si cel intre Goe si tanarul necunoscut.

Personajul principal al acestei schite eset Goe, intrucat participa la toate momentele subiectului si este amplu caracterizat. Personaje secundare sunt damele, tanarul necunoscut si conductorul sunt episodice, iar birjarul este personaj figurativ.

Avand in vedere ca este personaj principal, lui Goe i se face un amplu portret, inca de la inceput fiind caracterizat direct de catre autor ca fiind repetent. El intervine in discutia damelor despre pronuntarea corecta a cuvantului marinar, pe care le face „proaste”, desi nici el nu stia raspunsul corect, dovedindu-se astfel obraznic si lipsit de cultura (caracterizare indirecta prin limbaj). Aspectul vestimentar dovedeste ca este considerat barbat de catre dame (caracterizare indirecta prin vestimentatie).

Urcat in tren, Goe arata ca si el insusi se considera barbat, intrucat ramane pe coridorul vagonului (caracterizare indirecta prin fapte). Apoi el se dovedeste obraznic, cand ii spune tanarului necunoscut „uratule”, cand acesta ii dadea un sfat bun (caracterizare indirecta prin fapte), urmarile fiind imediate, baiatul pierzandu-si astfel palaria.

El se dovedeste a fi rasfatat, mamita dandu-i „ciucalata”, iar mam’mare un beret nou (caracterizare directa de alte personaje). Neastamparat, baiatul se blocheaza in „compartimentul unde nu intra decat o persoana”, neputand fi eliberat decat de conductor (caracterizare indirecta prin fapte). Dupa aceasta, Goe trage semnalul de alarma, dovedindu-se apoi iresponsabil intrucat, dupa exemplul lui mam’mare, se preface ca doarme pentru a nu putea fi acuzat de fapta comisa (caracterizare indirecta prin fapte).

In aceasta schita, modul predominant de expunere este naratiunea obiectiva, care se imbina cu dialogul. Autorul il dispretuieste pe Goe, mai exact modelul copilului rasfatat provenit dintr-o familie instarita, dorind sa atraga atentia asupra proastei educatii si rasfatului excesiv de care au parte acesti copii. Astfel, aceasta schita se dovedeste a fi una cu caracter educativ, atat pentru copii, cat si pentru adulti.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.