Dan Barbilian

Trimis la data: 2002-10-26
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.00 / 10
Downloads: 2737
Autor: Relly2
Dimensiune: 23kb
Voturi: 148
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
In cultura romaneasca Dan Barbilian si-a facut aparitia intai ca poet si pe urma ca matematician. In anul 1919 Dan Barbilian s-a prezentat la cenaclul literar "Sburatorul" - care publica revista cu acelasi nume condusa de criticul si istoriograful literar Eugen Lovinescu - cu primele sale poezii semnate "Popescu".
Dan Barbilian
Lovinescu si cei din cenaclu i-au acceptat entuziasmati poeziile pentru publicat, dar i-a atras atentia poetului ca nu poate semna cu acest nume atat de raspandit. Barbilian si-a ales ca pseudonim numele de Ion Barbu; acesta trebuia de fapt sa fie numele sau de familie, deoarece tatal lui Barbilian se numise in copilarie Constantin Barbu; un profesor i-a schimbat insa matricola scolara numele in Constantin Barbilian, cu care a ramas. Pe bunicul după tata al lui Dan Barbilian il chema Ion Barbu, incat Eugen Lovinescu a acceptat - fara sa o stie cel putin de la inceput - ca pseudonim pentru poet, numele bunicului acestuia.

Dupa 1930 insa s-a petrecut in sufletul lui Dan Barbilian un reviriment, deoarece dupa acest an s-a consacrat exclusiv matematicii, ajungand unul dintre promotorii axiomaticii la noi in tara si impunandu-se - precum se va vedea - prin creatiile sale de geometrie si algebra.

Dan Barbilian a fost fiul judecatorului de pace Constantin Barbilian si al sotiei acestuia Smaranda (nascuta Soiculescu). S-a nascut la 19 martie 1895, in Cimpulung-Muscel. Pentru ca tatal sau, in exercitarea profesiunii, a peregrinat prin tara, Dan Barbilian a facut scoala primara in Cimpulung, Damienesti (Roman) si Stilpeni (Muscel), iar liceul la Pitesti, Cimpulung si Bucuresti. Aici, la Bucuresti, a urmat Liceul "Gheorghe Lazar" (clasa a V-a si a VI-a), apoi la Liceul "Mihai Viteazul" (clasa a VII-a si a VIII-a). A avut un bun profesor de matematici, pe Ion Banciu, care i-a indrumat activitatea primii pasi spre frumusetile matematicii, l-a incurajat si i-a urmarit activitatea de corespondent al "Gazetei matematice". Pentru Ion Banciu, Dan Barbilian a scrie mai tarziu un impresionant necrolog in "Gazeta matematica", marturisind prinosul recunostintei si admiratiei sale pentru acest profesor.

Barbilian si-a inceput activitatea de corespondent al "Gazetei matematice" in anul 1910, cand era elev in clasa a V-a reala, rezolvand doua probleme de trigonometrie, materie ce se facea atunci in clasa a VI-a reala. Ca elev in clasa a VI-a, in vacanta de primavara din aprilie 1912, a participat la concursul "Gazetei matematice" si a reusit primul. Gheorghe Titeica a scris atunci despre el: "Cu o lucrare scrisa de algebra foarte buna, cu alta de geometrie elementara excelenta, in care a intrebuintat o metoda ingenioasa admirabila, cu raspunsurile sale sigure si precise din care se vedea o gandire bine condusa si cunostinti intinse, cu aceste insusiri alese, Dl. Barbilian si-a cucerit dintr-o data, locul de frunte. Sa-i fie de buna prevestire si pentru concursurile viitoare".
In 1914, cand Barbilian isi dadea examenul de bacalaureat la Liceul "Mihai Viteazul", Gh. Titeica, in calitate de presedinte al comisiei, l-a remarcat din nou pe Barbilian, vazand in el o speranta de viitor matematician.

In 1914 Barbilian intra la sectia de matematici a Facultatii de stiinte de la Universitatea din Bucuresti. Aici ii are ca profesori pe Titeica, Pompeiu, David Emmanuel, Lalescu si Anton Davidoglu. A participat la primul razboi mondial, intre 1916 si 1918, ca plutonier in cadrul unui regiment de pontonieri. Reintors la Bucuresti in 1918, isi pregateste licenta in matematici, pe care o trece in octombrie 1920. In jurul anului 1920 redacteaza primele sale doua lucrari de matematici, care i-au atras atentia lui Gh. Titeica. In februarie 1921, Barbilian ii arata lui Titeica o incercare de axiomatizare a geometriei algebrice. Intelegand care este orientarea spre care se indreapta Barbilian, Titeica staruie ca acesta sa plece la Göttingen, spre a se specializa in teoria numerelor cu E. Landau, care profesa acolo si obtine chiar in acest scop un ajutor de la Ministerul Instructiunii Publice. Astfel poate pleca Barbilian intai la Göttingen, apoi la Tübingen si Berlin unde a ramas din 1921 pana in 1924.

In 1924 se intoarce in tara, iar in toamna anului 1925 este numit profesor suplinitor secundar la liceul din Giurgiu. In anul 1926 este chemat asistent de Titeica, dar isi ia si ore de profesor suplinitor secundar la Bucuresti. In calitate de asistent la catedra lui Titeica functioneaza pana in anul 1932 iar ca profesor secundar la liceele "Spiru Haret" si "Dimitrie Cantemir" profeseaza pana in 1929.

La 21 ianuarie 1929 Barbilian isi trece la Facultatea de stiinte a Universitatii din Bucuresti teza de doctorat in matematici, cu subiectul: Reprezentarea canonica a adunarii functiunilor ipereliptice (teza principala, iar ca teza secundara a tratat despre Grupuri finite discontinue). Comisia de examinare era compusa din David Emmanuel, D. Pompeiu si Gh. Titeica. Teza de doctorat al lui Barbilian este din domeniul geometriei algebrice.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.