Daoismul

B) Izvoarele daoismului sunt lucrarile Dao de jing, Zhuang zi si Lie
zi. Cartea fundamentala a daoismului este Dao de jing (Cartea despre cale si virtute), iar mentorul este filosoful Lao zi. Numele acestuia poate sa insemne "batranul maestru" sau "copilul batran".

Lao zi este considerat intemeietorul daoismului filosofic (dao-jia) si deopotriva al celui religios (dao-jiao). Cartea sacra a daoismului, Dao de jing, este interesata cu precadere de ordinea cosmica (dao al cerului), dar si de ordinea umana (dao al oamenilor), insa in relatie cu prima. Ea nu contine referinte la evenimente istorice, nu mentioneaza denumiri geografice, nu trimite la mituri, desi cultura chineza are o bogata mitologie si-i da acesteia o mare importanta.

Este o culegere de maxime menite sa arate omului calea cea dreapta in viata si sa-l conduca la desavarsirea spirituala, la iluminare,
vazuta nu doar ca o contemplare rece a existentei, ci ca o intuitie profunda a coerentei in univers in virtutea principiului unitatii totului. Cartea mai este numita si "textul celor 5000 de caractere". Ea este impartita in 81 de capitole scurte si in doua parti, una superioara, despre Dao si alta inferioara despre De.

Ca si operele de baza ale religiilor si filosofiilor Indiei, Dao de jing presupune necesitatea unei hermeneutici. Numeroase comentarii au fost scrise pe marginea ei, cele mai cunoscute fiind acelea ale lui Wang Bi si Heshang Gong. Comentariul lui Wang Bi este inclinat mai mult spre metafizica, pe cand cel al lui Heshang Gong spre latura practica, dupa cum apreciaza Max Kaltenmark346. Exegeza filologica lasa
treptat locul hermeneuticii.

Dinu Luca apreciaza ca insasi natura limbii
chineze clasice isca necesitatea unor comentarii347. Filosofii chinezi
obisnuiau sa se exprime in forma aforismelor sau prin aluzii. Intreaga
opera a lui Lao zi este plina de aforisme, iar cea mai mare parte a
capitolelor din Zhuang zi este plina de aluzii. Potrivit daoismului, dao
(calea) nu poate fi descrisa, ci doar sugerata. Sugestivitatea cuvintelor, iar nu sensurile si intelesurile lor fixe dezvaluie calea. Cuvintele sunt nepotrivite pentru comunicarea invataturii daoiste, caci aceasta se gaseste dincolo de cuvinte.

C) Cosmogonia in daoism se refera la creatia lumii prin
interactiunea celor doua principii complementare, Yin si Yang.
D) Doctrinele religioase ale daoismului sunt panteismul si
monismul. Filosofia daoista are la baza ideea alternantei, iar religia
daoista este cosmica. Ca si buddhismul, daoismul este atat o religie, cat si o filosofie.

El este o punte intre cultura indiana si cultura chineza. Are multe aspecte in comun cu religiile si filosofiile Indiei, in special cu Tantra, Yoga, VedΑnta si buddhismul, fiind mai apropiat de ele ca doctrina decat de confucianism. Pe de alta parte, daoismul este un mod de viata. Din punct de vedere religios, daoismul imbina magia cu mistica. El nu s-a constituit intr-o doctrina riguros sistematizata, inchisa intr-o dogma. De asemenea, a preluat conceptii si institutii din buddhism.