De la Condorcet la Comte - inteligenta si sensibilitate

Trimis la data: 2010-04-14
Materia: Sociologie
Nivel: Facultate
Pagini: 9
Nota: 8.07 / 10
Downloads: 0
Autor: Andreea Mosie
Dimensiune: 20kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
1. Dualismul sociologic comte-ian. "Varstele spirituale" ale omenirii. Statica si Dinamica sociala. 2. Condorcet si Comte. 3. Comunitate si societate istorica. Antievolutionismul lui Comte. 4. Familia ca unitate elementara a societatii. 5. Sociocratia. 6. Rolul sociologiei si al sociologului. Marea fiinta.
1. Auguste Comte este sociologul incredintat ca stiinta, respectiv gandirea pozitiva, merg in sensul unei accentuari a functiei predictive. Cucerirea ideii de predictie, considera el, apartine epocii moderne, in speta "varstei pozitive" a omenirii. In starea sau varsta "teologica" miracolul si rugaciunea reprezentau echivalentul ideii de legitate si de predictie. (cf. E. Sperantia, Istoria conceptiilor sociologice. Bucuresti, 1943.)
Pana aici A. Comte pare a fi intr-adevar omul epocii pozitive. Insa, prin modul in care concepe rolul sociologului, savant, reformator si preot al societatilor moderne, chemat sa exercite un fel de "magistratura spirituala", Comte se intoarce la ideea functiei profetice a sociologiei. De la inaltimea magistraturii sale el va rosti legea celor trei stari ale omenirii sustinand ca este chemat sa "predice pozitivismul la Notre-Dame ca singura religie reala si completa" (cf. scrisoarea catre Thoulouse din 22 aprilie 1851).
Exista, spune Comte, trei forme istorice ale aceleiasi unitati generice a speciei.

Acestea corespund celor trei stari spirituale, care sunt totodata "varste spirituale" ale omenirii: starea teologica, starea metafizica, starea pozitiva.
Fiecare stare compune si recompune unitatea. Nu e lipsit de interes sa observam ca fiecare unitate este subintinsa de o polaritate intre fortele ordinii (solidaritatii) si fortele schimbarii (inovatoare). Sociologia va cuprinde, asadar, doua mari domenii, corespunzatoare celor doi poli ai socialului: statica si dinamica sociala.
Statica este sociologia ordinii, dinamica este sociologia schimbarii evolutionare.

In oricare dintre cele trei expresii istorice ale unitatii speciei umane, coexista deci agenti ai ordinii si agenti ai schimbarii. In starea teologica, acestia sunt preotii si razboinicii, in starea metafizica acestia sunt metafizicienii si legistii, iar, in starea pozitiva, sunt savantii si industriasii.
In orice "societate" exista asadar o dualitate a puterilor.
Putere teologica si militara in societatile teologice, putere metafizica si legista in societatile metafizice, putere stiintifica si industriala in societatile pozitive sau industriale.

Functia ideii sociale, ca idee sociologica este de a ordona faptele intelectuale ale societatii, punand astfel ordine in starile ei mentale. Aceasta ordine intelectuala devine apoi fundamentul ordinii sociale. Ordonarea intelectuala a lumii, a intelesurilor ei, este conditia si temeiul ordinii (solidaritatii) sociale.
2. Sociologia examineaza regimul istoric, empiric al ideii. A. Comte crede - si aici se vede cartezianismul sau - ca regimul intelectual al ideii, in speta al spiritului, cunoaste trei forme de manifestare istorica, fiecare instituind astfel un "mod de existenta sociala". Acest mod de existenta sociala la randul sau se exprima ca "societate exemplara" unica, in care isi gaseste expresie unitatea istorica a speciei umane.

Comte recupereaza aici ideea lui Condorcet care, pentru a studia "succesiunea infatisata in ansamblul umanitatii", recurge la "ipoteza unui popor unic, la care vor fi raportate toate modificarile sociale." (R. Aron, p.91). Aceasta "fictiune", cum o numeste Comte, nu este departe de realitate, precizeaza tot el. Comte, recupereaza ideea lui Condorcet din Tablou asupra progresului spiritului uman, conform careia exista o inlantuire a starilor sociale pe care Condorcet o numeste "progres social". De la fictiunea "poporului unic" a lui Condorcet, prin care se afirma scara progresului istoric al omenirii, la ideea metafizica religioasa a pasoptistilor, care proiectau in popoare o intentie divina, functioneaza o deplina unitate de viziune.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.