De la criza reprezentarilor la triumful prefixurilor

Trimis la data: 2010-10-27
Materia: Sociologie
Nivel: Liceu
Pagini: 13
Nota: 9.02 / 10
Downloads: 0
Autor: Miruna Teodorescu
Dimensiune: 34kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
In 1871 Edward Burnett Tylor publica Primitive Culture, opera sa de impact major asupra stiintelor sociale in general si asupra antropologiei in special. Probabil ca autorul nu si-a imaginat ca notiunea de cultura propusa de el din chiar prima pagina a cartii va deveni faimoasa si va influenta pentru mai mult de o suta de ani generatii intregi de cercetatori, dintre care ne limitam sa amintim aici nume celebre ca Franz Boas, Ruth Benedict, Margaret Mead, Alfred Kroeber, Clyde Kluckhohn, Bronislav Malinovski, Claude Levi-Strauss si chiar Clifford Geertz, in ciuda pozitiei sale critice. Dat fiind extrordinarul succes al unei asemenea definitii merita sa o amintim textual, asa cum a enuntat-o autorul nostru de sorginte evolutionista. De fapt Tylor scria asa:
Este cunoscut faptul ca pe linia lui Tylor a urmat o adevarata proliferare de reelaborari, revizuiri, corectii, distinctii ale conceptului de cultura. De fapt, cand in 1952 antropologii americani Kroeber si Kluckhohn au incercat sa analizeze starea dezbaterii in tara lor, s-au gasit in fata unui numar impunator de definitii diferite - este vorba despre mai mult de o suta (Barnard, 2000: 102) - pe care le-au clasificat in trei categorii: descriptiva, istorica, normativa si psihologica, structurala si genetica.

Totusi, in ciuda acestui hatis metodologic care pare a justifica termenul depreciativ de culturalism, exista doua elemente puse in evidenta de Tylor care erau pana atunci permanent reluate in mod explicit sau implicit de aproape toti autorii. In primul rand trebuie citata asumptia conform careia cultura este invatata de om ca membru al unei colectivitati prin procesul de socializare, aculturatie si enculturatie. Trebuie apoi mentionata convingerea ca prin cultura se intelege un complex intreg in care diversele elemente formeaza un organism bine integrat sau regularizat de o logica sociala specifica.

Tocmai aceste doua aspecte ale notiunii de cultura vor fi cel mai dur criticate in anii optzeci si cele care au facut sa se reflecteze asupra validitatii integrale a termenului. Asa numita criza a reprezentarilor in stiintele sociale inspirata din curentul postmodern va "atinge" in mod special conceptul de cultura care va fi deconstruit in antropologie, cu siguranta fara motiv, dar cu prea multa furie iconoclasta.

De fapt, prima dintre acuzele justificate aduse definitiilor clasice ale culturii in anii optzeci este aceea ca (subliniat anterior deja de interactionismul simbolic, de etnometodologia si de antropologia interpretativa precum si de subtilele propuneri teoretice ale lui Erving Goffman), ar fi redus individul la un fel de automat care urmeaza, in virtutea formelor specifice de invatare, normele si modelele culturale dictate de societate.

Criticii acestei epoci subliniau in mod justificat ca cele doua concepte clasice de cultura nu erau imune la un anume determinism si ca membrii unei societati nu erau consumatori pasivi de cultura, ci ca in realitate produceau si construiau cultura. Trebuia deci studiat omul ca autor mai mult decat ca actor, fiind atenti la a nu o reifica, prin considerarea ei drept realitate obiectiva, imuabila si aproape ineluctabila.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.