De la monastire catre biserica - Arhetipul creatiei care devoreaza

Trimis la data: 2013-11-25
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 7
Nota: 9.79 / 10
Downloads: 0
Autor: gabytzu5000
Dimensiune: 26kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Literatura romana se legitimeaza de multe ori protocronic (daca nu chiar obsesiv) prin doua texte considerate emblematice pentru tipul nostru de mentalitate si pentru raportarea la Realitate. In vreme ce unul dintre ele, Miorita, este salvat de la alunecarea spre cliseu si demonetizare de catre interpretare pe care i-o confera (printre altii) Cioran, celalalt, Monastirea Argesului, capata rost (in acceptiunea noiciana a termenului) prin dramatizarea (sau, mai degraba, poetizarea) lui de catre Lucian Blaga in Mesterul Manole.
Nu este aici o simpla constructie metatextuala, ci o sugestie clara a asumarii textului popular in tot ceea ce tine de esenta lui. Daca vom analiza cu atentie mutatiile pe care le sufera textul popular, vom constata ca ele vizeaza aproape fara exceptie zona in care sunt reactivate in arhetipurile (de la cele ale Creatiei originare, pana la Arhetipuri sacrificiale).

Evident, cu toate ca transferam uneori asupra creatorilor populari calitati literare de care acestia nu se fac vinovati, va trebui sa admitem ca balada Monastirea Argesului are viciile ei estetice,(la limita, ele nici macar nu pot fi imputate, ci doar invocate ca realitate obiectiva) scaderile datorate amatorismului autorului popular (Alecsandri le-a atenuat doar). Ei bine, tocmai aici intervine Blaga fundamental; in ceea ce tine de accentele narative pe care textul popular nu le sesizeaza, sau, atunci cand o face, nu le exploateaza decat facil si previzibil.

Blaga transforma monastirea in biserica, introduce un personaj care sa dea coerenta actiunilor lui Manole, un personaj catalizator, Bogumil, reactiveaza motive biblice (ele insele Arhetipuri) care in textul preluat de Alecsandri lipsesc, foloseste magistral simbolistica numerelor si aduce in prim plan relatia dintre om si divinitate (asezand-o in acord cu propriile sale conceptii filozofice).
Prima dintre mutatiile arhetipale usor sesizabile tine de transfigurarea monastirii in biserica.

A�[A�] Manastirea este [A�] un centru cosmic, legat de cele trei nivele ale universului: lumea subterana prin put, suprafata solului, lumea cereasca prin arbore, trandafir, coloana sau cruce. [A�]Manastirea este simbolul intimei relatii cu divinitateaA" .

Or, intima relatie cu divinitatea exclude sacrificiul uman fizic. Acest tip de sacrificiu este doar etapa initiala a relatiei Om A� Divinitate. Manastirea este mai degraba simbol al mortificarii, este optiunea ce urmeaza firesc zbaterii sufletesti, este perioada de liniste posterioara cautarii. In acelasi timp, manastirea este un spatiu inchis, mai apropiat de planul cosmic decat de cel terestru. Manole ca si creator nu poate fi tentat de construirea unei monastiri pentru simplul motiv ca aceasta nu presupune o arhitectura complicata si nici nu poate fi asociata cu fastul ceremonialului religios desfasurat in biserica.
In balada ni se spune:

A�Aici sa-mi durati
Manastire nalta
Cum n-a mai fost altaA"

Indicatia lui Voda este, intr-un fel, atipica. O manastire nu poate fi frumoasa prin inaltime sau ornamente arhitecturale, ci tocmai prin subtilul alcatuirii. Constructia unei manastiri nu poate constitui pentru un mester o provocare profesionala.Biserica, insa, are, pe langa functia sacramentala, si o mai stransa legatura cu ideea de sacrificiu, caci A�Biserica mai este numita si Mireasa lui HristosA" . Biserica este, in acelasi timp si Arhetip al creatiei, ea este si simbol al maternitatii, caci A�Biserica mai este considerata [..] si Mama crestinilor.

Din acest punct de vedere i se potriveste intreg simbolismul mamei [subl. n. O.I]A" . Diferenta dintre cele doua ipostaze ale Arhetipului este, in egala masura, calitativa si cantitativa (in favoare Bisericii). Blaga intuieste natura bogumilica a acestui sacrificiu uman si opteaza pentru biserica, un teritoriu in care se poate manifesta plenar drama umana. Prin aceasta mutatie poetul A� filozof fisureaza aparent identitatea actantilor din balada.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.