De la regimul oligarhic al Conventiei la democratia formala a Statutului

Trimis la data: 2013-09-04
Materia: Istorie
Nivel: Facultate
Pagini: 32
Nota: 9.32 / 10
Downloads: 0
Autor: Pisica irina
Dimensiune: 53kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Realizat la 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza la Bucuresti, statul national roman sub nuAZmele de Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei isi restructura viata politica interna concordant cu un asezamant special acordat de puterea suzerana si puterile garante, la Paris, la 7/19 august "18581~] sub numele de Conventie. Aceasta fixeaza mecanismele institutional-politice prin care se instaureaza pentru prima oara statul de drept, lichidandu-se forma de guvernare absolutista impusa prin acordurile dintre puterile suzerana si protectoare.
Regimul politic al Conventiei introducea principiul modern de guvernare prin separarea puterilor statului, concretizat pentru intaia oara in Principatele Romane in 1831,, insa suprimat dupa un experiAZment promitator, dar periculos chiar pentru Turcia si Rusia care-1 impusesera. Emancipate de dominatia politica si militara a Rusiei si regasite intr-un stat configurat de puterile europene ca o confederaAZtie, Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei se detaseaza de vechiul mod de guvernare al unei domnii arbitrare.

Puterile jpubhcj! -- in fiecare Principat -- erau incredintate unui domn si unei Adunari elective, actionand in cazuri speciale cu concursul unui organism coAZmun, Comisia Centrala.
Concepute ca doua state confederate, Principatele Unite urmau a avea doi domni si doua adunari elective, in care initiativa legislativa apartinea primilor. Numai Comisia Centrala pregatea si adopta legi de interes general, a caror valabilitate era conditionata de votul adu-

narilor elective. Initiativa apartinea insa si in acest caz domnuHM, le supunea legislativului spre aprobare1.
Se intrupa astfel principiul separarii puterilor statului, dar cu u ascendent important al executivului, respectiv al domnului asupra legislativului. La nivel provincial acesta din urma era lipsit de initiaAZtiva, dobandind-o numai in cadrul Comisiei Centrale, -- un amestec de reprezentare paritara a executivului si legislativului --, dar, in final, balanta deciziei inclina in favoarea domniei.

Exponent al puterii executive, domnitorul era ales pe viata --in fiecare Principat -- de catre Adunarea electiva din randul oricarui moldovean sau muntean incepand cu varsta de 35 de ani si justificand un venit de 3 000 de ducati, cu conditia de a fi indeplinit functii publice, inclusiv de a fi facut parte din adunari, timp de 10 ani. in cazul vacanAZtei tronului, functiile lui erau preluate provizoriu si in conditii strict delimitate de catre Consiliul de Ministri, deferindu-i-se administrarea afacerilor publice curente si convocarea sau constituirea -- intr-un termen scurt -- a Adunarii elective care desemna un alt sef al statului 2.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.