Degradarea microbiologica a compusilor organici macromoleculari

Trimis la data: 2010-12-02 Materia: Chimie Nivel: Facultate Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 1
Autor: Roman Mihaela Dimensiune: 22kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Metabolizarea compusilor organici macromoleculari la nivelul celulei microbiene consta in descompunerea amidonului si glicogenului, descompunerea celulozei si a hemicelulozei, degradarea substantelor pectice, descompunerea lipidelor, degradarea acizilor nucleici, degradarea chitinei si transformarea protidelor.Dintre compusii macromoleculari constituenti ai biomasei vegetale in natura, cantitatea cea mai mare este reprezentata de polioze: amidonul, celuloza si hemiceluloza. In biotehnologii amidonul reprezinta sursa cea mai valorificata, ca atare sau dupa hidroliza care conduce la molecule simple (glucoza, maltoza) ce pot fi transportate prin membrana celulara.

Substantele pectice se gasesc in cantitate mare in fructe, legume, tulpini, radacinoase sub forma de protopectina insolubila, partial asociata cu celuloza si alte polioze. Dupa recoltarea fructelor si legumelor, in timpul conservarii lor, prin activitatea microorganismelor, are loc inmuierea tesutului vegetal datorita hidrolizei substantelor pectice.

Mucegaiurile si bacteriile sunt adaptate si pot sa produca enzime pectolitice care transforma protopectina insolubila in pectina solubila sub actiunea protopectinazei. Degradarea are loc cu eliberare de CO2.
Dintre bacteriile care pot sa elibereze enzime pectolitice amintim bacterii ale genului Erwinia, Xanthomonas, Bacillus, Clostridium.

Drojdiile au activitate pectolitica redusa.Mucegaiurile produc degradarea substantelor pectice in conditii de aerobioza, mucegairea este asociata cu inmuierea tesutului dupa care are loc putrezirea umeda. Dintre genurile producatoare de enzime pectolitice: Aspergillus niger, Penicillium expansum, Botrytis cinereae. Aceste mucegaiuri se folosesc pentru obtinerea de endo si exopoligalacturonaze folosite in industria sucurilor de fructe.

Descompunerea naturala a substantelor pectice este folosita in Romania, la topirea inului si a canepii, care are loc dupa imersarea plantelor in apa, sub actiunea bacteriilor din speciile: Pseudomonas fluorescens, Clostridium felsineum, Granulobacter pectinivorum.

8.3 DESCOMPUNEREA LIPIDELOR
Microorganismele producatoare de lipaze extracelulare pot sa hidrolizeze lipidele prezente in materia nevie precum si cele continute in materiile prime sau in produsele alimentare, cu formare de glicerol si acizi grasi. Acestia pot fi metabolizati de celula microbiana in scopul cresterii, reproducerii si intretinerii functiilor vitale.

Lipazele sunt sintetizate de numeroase microorganisme cum ar fi mucegaiuri din genurile: Rhizopus, Mucor, Aspergillus, Fusarium, Penicilium, Geotrichum si drojdii din genul Candida.

In industria alimentara, microorganismele care degradeaza lipidele au o influenta negativa asupra alimentelor deoarece prin activitatea lor lipolitica catalizeaza procesul de rancezire. Activitatea lipazica a unor preparate enzimatice obtinute cu mucegaiuri selectionate poate fi dirijata in directia fabricarii unor branzeturi cu aroma imbunatatita sau pentru imbunatatirea digestiei in terapeutica impreuna cu lipaza pancreatica.

8.4 DEGRADAREA ACIZILOR NUCLEICI
Acizii nucleici continuti in toate celulele eucariote, procariote si in particolele virale pot fi degradati pe cale microbiana de catre microorganisme care pot sintetiza ribonucleaze si dezoxiribonucleaze. Pot produce degradarea acizilor nucleici cu formarea de 2,3 - ciclonucleotide si fosfati, bacterii ale genurilor: Staphilococcus, Bacillus, Clostridium.

8.5 DEGRADAREA CHITINEI
Chitina - poliglucid cu azot - prezent mai ales in aripile insectelor, la viermi, moluste, dar si in structura peretilor celulari ai fungilor poate fi degradata sub actiunea chitinazei, produsa de Pseudomonas chitinovorans, cu eliberare de N - acetilglucozamina.

8.6 TRANSFORMAREA PROTIDELOR
Protidele sunt compusi macromoleculari ce contin elemente cu rol vital pentru toate formele de viata. In celula vie protidele au rol structural si functional iar dupa moartea fiziologica, prin procese de proteoliza enzimatica protidele sunt transformate in compusi simpli - sursa de azot pentru microorganismele implicate in circuitul natural al azotului. Transformarea consta in hidroliza sub actiunea proteazelor extracelulare produse de catre bacterii si mucegaiuri.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.