Desteapta-te, romane!

Trimis la data: 2002-09-30
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 8.42 / 10
Downloads: 3063
Autor: Elizza20
Dimensiune: 5kb
Voturi: 290
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Andrei Muresanu(1826 – 1863), poet si publicist ardelean, apartinand generatii de la 1848, a fost cunoscut mai ales prin poezia “Un rasunet”, publicat in nr. 25 din 21 iunie 1848 al revistei “Foaie pentru minte, inima si literatura”, alaturi de prima parte a Proclamatiei de la Islaz, act fundamental al Revolutiei din Tara Romaneasca.
Desteapta-te, romane!

Andrei Muresanu(1826 – 1863), poet si publicist ardelean, apartinand generatii de la 1848, a fost cunoscut mai ales prin poezia “Un rasunet”, publicat in nr. 25 din 21 iunie 1848 al revistei “Foaie pentru minte, inima si literatura”, alaturi de prima parte a Proclamatiei de la Islaz, act fundamental al Revolutiei din Tara Romaneasca.
Aceasta creatie este un raspuns, o replica sau un ecou, adica “un rasunet” la poezia “Catre romani”, (Desteptarea Romaniei) a lui Vasile Alecsandri, publicata anterior (cu patru numere inainte) in aceeasi revista brasoveana, ulterior titlul ei fiind schimbat in “Desteapta-te, romane!”
Poezia fost pusa pe muzica de Anton Pann (dupa alte pareri, de un ucenic al acestuia sau de poet insusi) si a fost adoptata ca imn al revolutionarilor romani de la 1848, a rasunat pe campia libertati de la Alba-Iulia (1918), iar dupa Revolutia din Decembrie 1989 devenit imnul national al Romaniei.
Titlul este constituit din verbul a se destepta la imperativ, urmat de substantivul roman in cazul vocativ, cu valoare de sinecdoca, deoarece prin roman poetul intelege intreaga natiune.
El este reluat cu forma identica si in primul vers al poeziei, exprimand mesajul si ideea centrala a acesteia – indemnul la desteptarea nationala, la lupta impotriva tiraniei, pentru libertatea sociala, pentru unitatea si independenta nationala. Poetul sustine deci trezirea si smulgerea din robie a poporului roman si ii prevede astfel un viitor mai bun, castigat prin lupta si jertfa. De accea si Eminescu, care l-a ales pe poet ca erou al unui poem al sau, il considera, in “Epigonii”, “Preot desteptarii noastre, semnelor vremii profet”, el fiind cel care “scutura lantul” si “cheamă patria să-nvie”.
Poezia, in intregimea sa, este constituita dintr-o suita de indemnuri. Mai intai, poetul ii indeamna pe romani la desteptarea nationala, la trezirea din robie si la actiunea pentru a-si croi un nou destin, prin care sa-i impresionez chiar pe dusmani (“La care sa se-nchine si cruzii tai dusmnai!”).
Cu acelasi ton ultimativ (“acum ori niciodata”) este adresat apoi tuturor romanilor indemnul de a dovedi prin fapte ca sunt urmasii demni ai romanilor un popor mandru, curajos si viteaz, simbolizat prin imparatul Traian.
Poetul isi argumenteaza apoi indemnul la lupta, prin solidaritate si unitatea intregului popor, care este gata sa se jertfeasca pentru dobandirea libertatii. Ideea aceasta este exprimata prin comparatiile “stau ca brazii-n munte”, “sar ca lupii in stane”, prin hiperbola “sute de mii” si prin enumeratiile din ultimul vers al strofei a treia: ”Batrani, barbati, juni, tineri, din munti si din campii”.


de Apostol Aurelian Valeriu

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.