Determinarea constantei Rydberg

Trimis la data: 2011-08-17 Materia: Chimie Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 4
Autor: Ignat Lidia Dimensiune: 165kb Voturi: Tipul fisierelor: pdf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Atomii fiecarui element chimic emit, atunci cand sunt excitati (de exemplu intr-o descarcare in gaz), un spectru optic caracteristic de radiatii, astfel ca fiecare element poate fi identificat dupa spectrul sau. Aceasta este esenta analizei spectrale calitative. De asemenea,
atomii pot fi excitati prin absorbtie de radiatie, spectrul de absorbtie fiind identic cu cel de emisie. Spectrele elementelor chimice sunt cu atat mai complicate, cu cat numarul lor de ordine Z este mai mare. Spectrele optice ale atomilor sunt datorate electronilor optici, adica
electronilor ce se gasesc pe orbita periferica.

Explicarea liniilor spectrale ale atomului de hidrogen a constituit o verificare de succes a teoriei atomului de hidrogen, data de Niels Bohr in 1913 (si pentru care a primit premiul Nobel pentru fizica in 1922). Bohr afirma ca nu exista decat anumite orbite permise pentru electron, corespunzatoare unor stari stationare.

Cea mai scazuta energie a atomului de hidrogen (numita si stare fundamentala) corespunde numarului numarului cuantic n = 1 si are valoare de -13,6 eV. Ionizarea atomului de hidrogen, adica spargerea lui intr-un nucleu si un electron corespunde unei departari
practic infinite dintre aceste particule, energia minima a acestui sistem fiind zero.

Energia minima necesara pentru a ioniza atomul de hidrogen aflat in starea fundamentala se numeste energie de ionizare si are valoarea de 13,6 eV. In mecanica cuantica energia atomului de hidrogen, expresia (4), se afla prin integrarea ecuatiei Schrodinger, fara a se mai introduce conditia (3). Energia totala a atomului de hidrogen este negativa (ecuatia (4)), ceea ce exprima faptul ca electronul se afla legat in campul electromagnetic al nucleului.

Pentru determinarea lungimilor de unda ale liniilor hidrogenului, se foloseste un spectru cunoscut, inregistrat la acelasi spectroscop si in conditii identice, al mercurului.Lungimile de unda ale liniilor mercurului, de la stanga la dreapta in spectrograma din figura
2, sunt 623.4, 612.3, 579.0, 577.0, 546.1, 535.4, 435.8, 434.7, 433.9, 407.8 si 404.7 nm.Astfel, spectrul mercurului este folosit pentru etalonarea in lungimi de unda a spectrogramei.

4. Dispozitivul experimental
Studierea spectrogramei se face cu un microscop. Masuta microscopului poate fi deplasata in plan orizontal, pe doua directii perpendiculare, cu ajutorul a doua suruburi.Deplasarea in lungul spectrului permite masurarea pozitiei unei linii spectrale pe o rigla
gradata in mm folosind un vernier cu precizia de 0,1 mm. Pentru fixarea pozitiei liniei dorite, ocularul microscopului este prevazut cu un fir reticular.Pentru efectuarea lucrarii sunt necesare: spectrograma cu spectrul hidrogenului atomic vizibil (seria Balmer), cu spectrul mercurului si un microscop.

5. Modul de lucru si prelucrarea datelor experimentale
Se identifica spectrul mercurului si al hidrogenului privind intai spectrograma cu ochiul liber si apoi la microscop.Privind prin ocular, se potriveste oglinda microscopului pentru a avea o buna iluminare a spectrogramei. Se deplaseaza masuta microscopilui in plan orizontal astfel incat zona de pe spectrograma inconjurata cu un cerc din figura 2 sa fie pe axa obiectivului microscopului. Pentru a nu se sparge spectrograma, pozitia verticala initiala a microscopului
trebuie sa fie cu obiectivul lipit de spectrograma. Se ridica treptat tubul microscopului, pana cand liniile spectrale apar clare. Se verifica paralelismul intre liniile spectrale si firul reticular,
asezarea paralela a firului reticular facandu-se prin rotirea ocularului.

Se citesc pe rigla gradata (prin suprapunerea firului reticular cu fiecare linie) pozitiile xi ale celor 11 linii ale mercurului si se completeaza tabelul de mai jos. Atentie : tabelul poate fi completat atat de la dreapta la stanga cat si de la stanga la dreapta. Priviti cu ochiul liber spectrograma aflata pe masuta microscopului (fara a o atinge) si figura 2 pentru a sti din care parte incepeti completarea tabelului.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.