Dezvoltarea durabila la fabrica de medicament

Trimis la data: 2003-07-13
Materia: Economie
Nivel: Liceu
Pagini: 34
Nota: 8.18 / 10
Downloads: 14
Autor: Luiza Radu
Dimensiune: 82kb
Voturi: 1766
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Lucrarea îşi propune prezentarea fabricii de medicamente SC Terapia SA şi a strategiilor adoptate aici pentru diminuarea poluãrii mediului, în contextul dezvoltãrii durabile a societãţii umane. Fabrica de medicamente Terapia produce prin sintezã chimicã medicamente, prin tehnologii care produc poluare. Am dorit sã aflu concret modul în care aceastã intreprindere este preocupatã de diminuarea efectelor negative asupra mediului, prin mãsuri de ordin economic.
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1. Obiectivele lucrării

Lucrarea îşi propune prezentarea fabricii de medicamente SC Terapia SA şi a strategiilor adoptate aici pentru diminuarea poluării mediului, în contextul dezvoltării durabile a societăţii umane. Fabrica de medicamente Terapia produce prin sinteză chimică medicamente, prin tehnologii care produc poluare. Am dorit să aflu concret modul în care această intreprindere este preocupată de diminuarea efectelor negative asupra mediului, prin măsuri de ordin economic.

1.2. Poluarea mediului

Poluarea reprezintă contaminarea cu substanţe toxice a mediului natural, ce afectează sănătatea vieţuitoarelor şi naturii, precum şi ecosistemele (organismele vii şi împrejurimile). Deşi unele cauze ale poluării sunt naturale, majoritatea sunt cauzate de om.
Deteriorarea mediului înconjurător este consecinţa unor activităţi economice create şi desfăşurate de om, în lupta acestuia pentru prosperitate şi confort. În esenţă, preocupările pentru protecţia mediului sunt o formă de negociere în care trebuie să aflăm ce poate face Omul naturii pentru ca El să supravieţuiască şi ce nu trebuie să-i facă pentru ca Ea să supravieţuiască.
Factorul uman poate cauza perturbări ale ecosistemului, adeseori cu implicaţii mai complexe decât cele provocate de factorii naturali.
Cele mai grave consecinţe ale poluării naturii de către activităţile economice desfăsurate de om sunt următoarele (Pratt, 1995):
I Poluarea chimică a apei, aerului şi solul
II Dispariţia unor specii de plante şi animale
III Dezechilibrele ecologice

I. Poluarea chimica este produsă de către activităţile industriale şi cele din agricultură. Aceasta este accelerată de eroziuni şi fisuri ale solului, care favorizează pătrunderea agenţilor poluatori în apa freatică şi în apele de suprafaţă, alterând astfel abundenţa şi diversitatea speciilor. Otrăvirea nu se opreşte la distrugerea florei şi faunei râurilor, ea continuă şi avansează prin agricultura care se face pe solul contaminat. O consecinţă gravă a poluării chimice este perturbarea ecosistemului terestru prin micşorarea stratului de ozon, efectul de seră datorat în special creşterii stratului de bioxid de carbon şi ploile acide.

Stratul de ozon este important din punct de vedere ecologic pentru că el protejează biosfera de o supraexpunere la radiaţiile UV. Dintre activiţătile umane care au ca şi consecinţă scăderea stratului de ozon sunt: arderea combustibililor, degajarea de clor din activităţile industriale, agenţii frigorifici, solvenţi, etc. Măsurătorile din ultimii ani la nivel global, evidenţiază o tendinţa generală de micşorare a grosimii stratului de ozon, ceea ce a condus la necesitatea conformării la nivel mondial a prevederilor Protocolului de la Montreal privind reducerea emisiilor ce distrug stratul de ozon.

Creşterea cantităţii de radiaţii UV care ating suprafaţa planetei datorită micşorării stratului de ozon are consecinţe foarte grave (Nădisan, 2000):
- scăderea cu 1% a stratului de ozon creşte cu 2% cantitatea de raze UV care ajung pe suprafaţa pământului. Acest fapt duce la creşterea cu 5-7 % a incidentelor cancerului de piele, creşterea incidentelor de cataractă şi scăderea generală a sistemului imunitar al organismului.
- o cantitate mare de raze UV perturbă fotosinteza din ecosistemul acvatic şi terestru, fapt care are un impact negativ asupra lanţului de alimentaţie.

Efectul de seră are ca şi consecinţă încălzirea globală a atmosferei. Stratul de CO2 reţine căldura degajată de pământ şi nu-i permite să se transmită în spaţiu. Deoarece încălzirea pământului nu are loc uniform, se constată o accentuare a diferenţelor de temperatură între diferite regiuni ale globului, fenomen care conduce la creşterea curenţilor de aer, a vântului, a inundaţiilor şi, în general, la agravarea catastrofelor naturale.

În judeţul Cluj principalele surse generatoare de gaze cu efecte de seră sunt: activităţile de producere a energiei electrice şi termice, activităţile industriale, traficul rutier, depozitarea deşeurilor. Valorile estimate a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor în sursele staţionare în anul 2001, au fost de 1537 mii tone din care cea mai mare parte a fost poluare cu CO2. Ploile acide se formează din gazele degajate de motoarele cu ardere internă şi de unii fertilizatori chimici utilizaţi în agricultură. În natură, formarea acidului carbonic are loc natural, din apă şi bioxid de carbon. În consecinţă, în mod natural apa de ploaie are pH-ul acid, 5,6. Există însă precipitaţii cu caracter mai acid datorate bioxidului de sulf şi oxizilor de azot degajaţi în atmosferă, care, în prezenţa apei, se transformă în acizi , crescând aciditatea precipitaţiilor. Avansarea toxinelor în lanţul trofic are loc prin solubilizarea în apa acidulată a unor săruri toxice din sol.

Ploile acide afectează ecosistemul acvatic şi terestru, având numeroase efecte negative, dintre care amintim:
- atacarea suprafeţei plantelor micşorează rezistenţa acestora la boli şi dăunători
- micşorarea ratei reproducerii animalelor şi diminuarea dezvoltării lor
- dizolvarea unor metale (aluminiul, plumbul, mercurul) şi a altor substanţe toxice din rezidurile miniere sau solurile contaminate, produc otrăvirea apelor.

II. Dispariţia unor specii de plante şi animale se datorează unor practici ale agriculturii moderne: monoculturile, utilizarea metodelor chimice pentru eradicarea unor dăunători, distrugerea locurilor de perpetuare a prădătorilor şi paraziţilor, etc.
III. Dezechilibrele ecologice se produc, în special, la tăierea neraţională a pădurilor care are ca şi consecinţe agravarea eroziunii solului, creşterea stratului de CO2 şi dispariţia unor specii pe care aceasta le conţine.

1.3. Dezvoltarea durabilă
Cu toate că oamenii de ştiinţă au avertizat din timp despre agravarea consecinţelor pe care le produce poluarea asupra planetei, hotărârile care să împiedice acest lucru au fost amânate sau luate cu timiditate.
Avansarea toxinelor în lanţul trofic are loc prin solubilizarea în apa acidulată a unor săruri toxice din sol.
Ploile acide afectează ecosistemul acvatic şi terestru, având numeroase efecte negative, dintre care amintim:
- atacarea suprafeţei plantelor micşorează rezistenţa acestora la boli şi dăunători
- micşorarea ratei reproducerii animalelor şi diminuarea dezvoltării lor
- dizolvarea unor metale (aluminiul, plumbul, mercurul) şi a altor substanţe toxice din rezidurile miniere sau solurile contaminate, produc otrăvirea apelor.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.