Dezvoltarea stiintei si culturii in epoca contemporana

Trimis la data: 2003-11-13
Materia: Istorie
Nivel: Facultate
Pagini: 5
Nota: 8.03 / 10
Downloads: 11251
Autor: Razvanel Popa
Dimensiune: 8kb
Voturi: 651
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Dezvoltarea stiintei si culturii in epoca contemporana - Comunitatea uman contemporană,contituită din mii de popoare,din sute de state şi din mai mult de 5 mlrd. De oameni are o cultură unitară.Pe baza culturilor naţionale oamenii au ajuns la formele generale de concepere a lumii,adoptă principii general umane,care determină interacţiunea şi interdependenţa diferitor popoare.
Acest fenomen se datoreşte tendinţei spre integrare în procesul de dezvoltare a economiei mondiale şi apariţiei a unor aşa probleme globale ca menţinerea păcii,echilibrul ecologic. Revoluţia tehnico-ştiinţifică a schimbat radical condiţiile materiale şi modul de viaţă a oamenilor,mai ales din ţările industrial dezvoltate.

La dezvoltarea culturii a contribuit substanţial explozia informaţională.Datorită inovaţiilor tehnice (radioul,televiziunea,presa cinematograful,aparatura audio şi video,banda magnetică,faxul,poşta electronică),informaţia circulă rapid,pătrunzînd în toate domeniile vieţii sociale. Mass-media (presa,radioul,televiziunea.),fac accesibile oamenilor atît valori culturale universale,cît şi cele naţionale ale fiecărui popor.

O artă de masă a devenit cinematograful.Producţia de filme a studioului din Holiywood ( S.U.A.) a fost pusă pe baze industriale.Mari studiouri se află în Italia,Franţa,Rusia.Sînt cunoscuţi în toată lumea regizorii John Attehborough,Steven Spielberg,Luis Bunuel,Andrei Waida,Francesco Felini,Andrei Tarkovschi.

Noile valori culturale,mutaţiile profunde din viaţa spirituală au oferit oamenilor posibilităţi de a practica diverse forme de activitate.Un salt nou calitativ face învăţămîntul:creşte numărul tinerilor cu studii superioare,care ocupă un loc important în structările societăţii contemporane,este organizată instruirea permanentă a oamenilor de ştiinţă şi cultură,a persoanelor care participă la producerea bunurilor materiale,la dirijarea producţiei.Ştiinţa se transformă în forţă nemijlocită a producţiei.

În cultura contemporană şi-au găsit o largă reflectare idealurile general uman,moral,estetic,se cultivă sentimentele de mîndrie faţă de valotile naţionale,de datorie faţă de Patrie,simţul răspunderii pentru soarta lumii,simţul frumosului,egalităţii.S-a constituit cultura politică a ţărilor dezvoltate,care au acceptat să se călăuzească de ,,Declaraţiile generale ale drepturilor omului,, , adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite.Deşi aceste principii deseori au fost încălcate totuşi s-a creat o opinie a comunităţii internaţionale,care condamnă tentativele de violare a lor.

Afirmarea culturii de masă este însoţită de procese ce oglindesc diverse confruntări ale societăţii umane contemporane,care este dezorientată,incapabilă să soluţioneze multitudinea de probleme stringente.Aşa numita cultură ,,de consum,, ,propagă cultul forţei ,alte vicii umane, ceea ce denotă lipsa unei perspective clare în procesul de concepere a umanităţii şi a principiilor ei etico-morale.

Curentele artistice şi filosofice.
O direcţie tradiţională în literatură a continuat să fie realismul,care,tinzînd să zugrăvească veridic realitatea,redă mentalitatea,ideile filosofice şi politice dominante ale epocii.Curentul realist şi-a găsit expresie în operele scriitorilor M.Andersen,R.Rolland,T.Mann,E.Hemingway.În fosta U.R.S.S. curentul realist a fost supus intereselor partinice de promovare a idealurilor comuniste.Această direcţie era numită realism-socialist,printe reprezentanţii fiind K.Simonov.A.Tvardovski,M.Şolohov,E.Bucov,A.Lupan.

Mulţi scriitori contemporani sunt în căutarea unor noi modalităţi de abordare a problemelor umane.În operele lor ei redau frecvent fenomenul alinării omului,adică al transformării produselor activităţii umane în forme străine lui,al denaturării relaţiilor personale din cauza banilor,reprezentării deformate a realităţii.O deosebită atenţie se acordă psihicului aman,problemelor integrării omului în societate.

În dramaturgie se manifestă curentul absurdului,la baza lui aflîndu-se teza filosofiei existenţionaliste despre absurditatea existenţei.Arta absurdului vede în viaţa înconjurătoare lipsa unei logici,a legăturilor între cauză şi efect.Cei mai de seamă artişti ai teatrului absurdului sunt Eugen Ionescu şi Samuel Beckett.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.