Difuzarea rezultatelor comunicarii

Trimis la data: 2008-11-18
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 8
Nota: 7.48 / 10
Downloads: 17
Autor: Miklos Izabella
Dimensiune: 21kb
Voturi: 22
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Difuzarea rezultatelor comunicarii
Etimologic,cuvântul “comunicare” provine de la verbul latin”comunico”ce înseamnă “a face ceva comun(dând),a împărtăşi”.În DEX,”a comunica” înseamnă a face cunoscut,a da de ştire,a vorbi cu.. Cuvântul “comunicare”, reprezintă acţiunea de a comunica şi rezultatul ei.
Difuzarea rezultatelor comunicarii
Difuzarea rezultatelor comunicarii

Hybels şi Weaver definesc comunicarea ca fiind ”un proces în care oamenii îşi îm-părtăşesc informaţii, idei şi sentimente”; Baron spune:”comunicarea este procesul prin care o parte(numită emiţător) transmite informaţii(un mesaj) unei alte părţi(numită receptor)”.

Difuzarea rezultatelor comunicarii
De asemenea,De Vito afirmă: ”comunicarea se referă la acţiunea,cu una sau mai multe persoane,de transmitere şi receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote,are loc într-un context,presupune anumite efecte şi furnizează oportunităţi de feedback.”

Difuzarea rezultatelor comunicarii
Astfel, în Dicţionarul enciclopedic,comunicarea este definită ca “un mod fundamental de interacţiune psiho-socială a persoanelor,realizată prin limbaj articulat sau prin alte coduri,în vederea transmiterii unei informaţii, a obţinerii stabilităţii sau a unor modificări de comportament individual sau de grup.”Comunicarea este definită de cercetătorul Fiske drept”interacţiune socială prin intermediul mesajelor”.

Difuzarea rezultatelor comunicarii
Astfel,comunicarea reprezintă un proces complex de utilizare de către doi sau mai mulţi interlocutori a unui sistem comun de simboluri,semne,semnale şi atitudini respec-tiv compotamente,pentru a realiza schimbul de informaţii,idei,sentimente sau emoţii în scopul influenţării reciproce, a cunoaşterii,a interrelaţionării lor grupale sau microgru-pale,ori în vederea îndeplinirii unui obiectiv comun.

Când ne referim la un sistem co-mun de simboluri,semne,semnale şi atitudini ori comportamente,putem înţelege cu-vântul,scris sau vorbit,mimica ori gestica,ţinuta,toate definesc căile de transmitere a informaţiilor şi interacţiunii umane.

2. Conţinutul şi schema generală a procesului de comunicare

Cea mai simplă schemă a comunicării a fost propusă de Karl Buhler,inclu-zând în comunicare doi agenţi:emiţătorul sau locutorul(E) şi receptorul sau alocutorul (R) care transferă unul altuia informaţii sub forma unui mesaj(M) folosind un canal de comunicare(C).

Procesul comunicării prezintă şi elementul de control,fiind capabil de autoreglare în funcţionare.Vorbim în acest caz despre conexiunea inversă(feedback),prin care infor-maţia circulă în sens invers,de la receptor spre emiţător.

Ulterior,Roman Jakobson,după schema lui Karl Buhler,dezvoltă structura procesului de comunicare,adăugându-i încă două componente:cod şi canal.Relaţia de comunica-re se realizează astfel:emiţătorul transmite un mesaj într-un anumit cod(ansamblu de semne şi simboluri;limbaj)către receptor,care va iniţia o acţiune de decodare a mesa-jului ce i-a fost transmis.Acest mesaj este constituit într-un anume cod care trebuie să fie comun celor doi parteneri aflaţi în contact.

Emiţătorul are scopul de a oferi, recepto-rul de a primi.În vreme ce mesajul se caracterizează prin coerenţă,claritate,fiind deter-minat de loc şi de timp,codul e fix,invariabil,abstract.Canalul de transmitere,poate fi în-să natural sau artificial.Cel natural reprezintă organele noastre de simţ(vizual,auditiv, olfactiv,tactil,gustativ),iar cele artificiale sunt produse tehnice ale omului(benzile de frecvenţă radio,cabluri electrice).

Cea mai importantă cerinţă pe care trebuie să o res-pecte canalele de transmitere este aceea de a asigura transmiterea cât mai eficientă şi cât mai distorsionată a mesajelor,în ciuda zgomotelor sau a bruiajelor care le afec-tează.

Receptorul preia mesajul şi îl decodifică, folosindu-se de acelaşi sistem de co-duri,în semnificaţie percepută,care diferă de cea intenţionată nu numai din cauza”bru-iajului”de pe canal,ci şi datorită faptului că decodificarea presupune folosirea unor semnificaţii parţial diferite de la o persoană la alta.Receptorul emite semnale de confir-mare a recepţiei prin feedback,care sunt afectate de zgomotul de canal şi de subiecti-vitatea emiţătorului şi decodificate de acesta în termeni proprii.

Să vorbim in continuare despre fiecare element în parte:

a. emiţãtorul –este sursa de informaţii, punctul de pornire, unde este generată ideea ce va fi transmisă.Orice persoană se poate afla în această postură şi ea alege canalul de comunicare după ce a formulat mesajul.Fiecare mesaj urmăreşte o finalita-te care poate fi o înştiinţare, o solicitare,o convingere, o motivare.El constituie esenţa comunicării, de care depinde atingerea rezultatului scontat.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.