Dionis

Trimis la data: 2003-01-05
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 7.74 / 10
Downloads: 1935
Autor: Erik15
Dimensiune: 10kb
Voturi: 124
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri. Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne.
În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel:
1) proză de inspiraţie social-istorică în Geniu pustiu
2) proză fantastică şi filosofică: Umbra mea, Sărmanul Dionis.
3) proză de inspiraţie folcloorică: Făt Frumos din lacrimă
4) proză erotică: Cezara la aniversare

Proza lui Eminescu a fost discutat mult de criticii literari şi contestat de Eugen Lovinescu sau Garabet Ibrăileanu care au socotit proza lui un exerciţiu minor fără valoare estetică deosebită. Alţii însă au apreciat-o şi au remarcat nota halucinantă a ei şi au apreciat-o pentru mesajul emoţional al adolescenţei năvalnice. Dintre aceşti critici s-au remarcat George Călinescu şi Eugen Simion.

Proza eminesciană aduce în contextul vremii visul romantic şi cugetarea filosofică. Cea mai reprezentativă creaţie din domeniul prozei filosofice şi fantastice este “Sărmanul Dionis”.

Nuvela este una dintre cele mai originale dintre prozele lui Eminescu. Nuvela este rezultatul contactului cu filosofia şi literatura europeană din perioada studiilor de la Viena unde a şi fost redactată aşa cum rezultă dintr-o scrisoare trimisă lui Iacob Negruzii de către Ioan Slavici. Nuvela a fost citită la 1 septembrie 1872 la “Junimea” unde a creat impresia de extravaganţă prin amestecul de filosofie şi literatură. Nuvela este publicată în ianuarie 1873 la “Convorbiri Literare” de acelaşi Negruzii. Eminescu mai crease două proze filosofice “Archeus” şi “Umbra mea” în care sînt dezvoltate mai multe motivuri, mituri: mitul omului care şi-a pierdut umbra, dedublarea personalităţii şi relativitatea adevărurilor, motive preluate alături de altele din “Geniu pustiu” şi se vor regăsi în “Sărmanul Dionis”.

SUBIECTUL NUVELEI
Întorcîndu-se spre casă într-o seară de toamnă prin ploaia rece, Dionis, un tînăr visător incurabil, copist, modest, neavînd pe nimeni pe lume, meditează asupra teoriei lui Kant despre subiectivitatea spaţiului şi a timpului ca forme ale intuiţiei, ale simţurilor noastre. “Nu există nici timp nici spaţiu”, meditează Dionis, ele sînt ipotezele fantastice la care ajunge Dionis, fantastice nu pentru că ar fi lipsite de logică, ci pentru că presupun împrejurări care trec dincolo de limitele experienţei. Dacă lumea cu toate evenimentele nu este decît rodul eului propriu înseamnă că omul este a tot puternic şi poate să caute în sine împlinirea visului său.

E posibil deci şi folosind anumite lucruri mistice desprinse din magie si astrologie să ne mişcăm pe orizontala timpului ori pe orizontala spaţiului în timp şi spaţiu care scapă percepţiei.

Partea introductivă a nuvelei care ne familiarizează cu lumea gîndurilor şi a existenţei cotidiene a lui Dionis, continuă cu prezentarea străzii, a cafenelei, a locuinţei lui Dionis toate sordite; sordime apasată parcă de un blestem a descompunerii evidentă sub ploaia care cade. Singurul element feeric este luna care apare în sfîrşit dintre norii risipiţi de ploaie.

Portretul fizic al lui Dionis şi imaginea camerei sale confirmă atmosfera romantică a întregii evocări. Aproape toate notele caracteristice viziuni romantice se regăsesc aici. Dionis e tînăr, palid, melancolic, orfan şi sărac, povestea însă-şi a naşterii lui e neobişnuită ca şi destinul părinţilor morţi încă din vreme.

Casa veche unde locuieşte e dărăpănată, ascunsă în mijlocul unei grădini pustii. Camera de la etaj pe care o ocupă Dionis avea pereţii negri de şiroaie de ploaie ce curgeau prin pod şi un mucegai verde se prinsese de var.

Mobilierul simplu şi stivele cîtorva sute de cărti vechi si ele completează peisajul. Totul pare al izola pe Dionis; chiar preocupările sale sînt insolite pentru că ele tind să descopere posibilităţile regresiunii în timp şi a anulării distanţelor cosmice.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.