Distilarea uscata a carbunilor de pamant

Distilarea uscata a carbunilor de pamant
In functie de temperatura la care se efectueaza procesul termicde distilare a carbunilor se disting: semicocsificarea cand, sub actiunea temperaturii de 500-600°C, carbunii de pamant (lignitul) sunt transformati in semicocs, gudroane, gaze etc.; cocsificarea cand, la temperaturi ce pot ajunge pana la 1000-1100°C, carbunii de pamant, mai ales huila, sunt transformati in cocs, gudroane,gaze etc.

Distilarea uscata a carbunilor de pamant
Semicocsificarea se face cu scopul fie de a innobila carbunii inferiori (lignitii) si de a obtine semicocsul, fie de a obtine o cantitate cat mai importanta de gudroane nedescompuse. Cocsificarea sau prelucrarea la temperaturi la temperaturi inalte se face cu scopul de a obtine cocs metalurgic. Gazul de generator sau de cocserie este alcatuit din H2, CH4, CO, H2S si alte gaze.

Distilarea uscata a carbunilor de pamant
Compozitia gazului de generator depinde de felul carbunilor de pamant si de temperatura la care e face distilarea. Aceste gaze au puterea calorifica cuprinsa intre 4000 si 8500 kcal/m3 si sunt folosite pentru incalzire. Gudronul este un lichid uleios de culoare bruna care contine hidrocarburi aromatice. Este mai greu decat apa si are un miros specific, neplacut.

Distilarea uscata a carbunilor de pamant
Apele amoniacale contin dizolvate amoniac liber si saruri de amoniu, ca: NH4Cl, (NH4)2SO4, (NH4)2CO3. Apele amoniacale sunt intrebuintate fie la obtinerea amoniacului, fie la prepararea sarurilor de amoniu folosite ca ingrasaminte minerale. Cocsul obtinut in uzinele cocsochimice contine 95% carbon si are o putere calorifica de 6800-8000 kcal/kg. Este folosit drept combustibil si ca agent reducator.

Distilarea uscata a carbunilor de pamant
Daca se tine seama de faptul ca pentru fiecare tona de fonta obtinuta se consuma circa o tona de cocs, este lesne de inteles importanta carbunilor pe pamant ca materie prima de baza pentru dezvoltarea industriei sidelurgice. Uzinele cocsochmice care se construiesc pe langa marile combinate metalurgice, pentru a se obtine cocsul necesar fabricarii fontei, dau in acelas timp subproduse de cocserie. In tara noastra exista uzine cocsochimice la Hunedoara si la Resita. In ultimi ani, al noi in tara s-a intensificat pe de o parte extractia carbunilor de pamant, iar pe de alta parte, chimizarea lor.