Distributia rolurilor in familia moldoveneasca

Trimis la data: 2004-05-03
Materia: Psihologie
Nivel: Liceu
Pagini: 6
Nota: 7.98 / 10
Downloads: 2104
Autor: Sima stanculescu
Dimensiune: 18kb
Voturi: 272
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Familiile din societăţile contemporane, au suferit în ultimele decenii transformări profunde. Schimbările care au intervenit în interiorul ei sunt atât de importante, încât şi termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzând să acopere astăzi realităţi diferite de cele caracteristice generaţiilor precedente. Dinamismul puternic al structurii şi funcţiilor familiei pot apărea uneori surprinzătoare şi, mai mult decât atât, poate avea o semnificaţie nefastă.
Distribuţía rolurilor în familia moldovenească în mediul rural şi urban
Mariana Nicolăescu, laboratorul de Sociologie Istoria vie a umanităţii, sub dimensiunile sale biologică, psihologică, socioculturală, economică şi politică aparţine familiei, coexistenţei bărbatului şi a femeii, a relaţiilor dintre ei, a relaţiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi şi stabile forme de comunitate umană, cea care asigură perpetuarea speciei umane, evoluţia şi continuitatea vieţii sociale.

Familiile din societăţile contemporane, au suferit în ultimele decenii transformări profunde. Schimbările care au intervenit în interiorul ei sunt atât de importante, încât şi termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzând să acopere astăzi realităţi diferite de cele caracteristice generaţiilor precedente. Dinamismul puternic al structurii şi funcţiilor familiei pot apărea uneori surprinzătoare şi, mai mult decât atât, poate avea o semnificaţie nefastă.

Iar în discursurile politice şi ştiinţifice, întâlnim deseori opinia conform căreia familia este cea mai fidelă posesoare a tradiţiilor şi a valorilor naţionale. Ea este una din cele mai conservatoare  (în sensul bun al cuvântului) segmente ale societăţii. Contrar acestor opinii, familia este mai puţin 'depozitară' şi mai curând 'barometrul' tuturor schimbărilor sociale. Ca rezultat familia a devenit tot mai sensibilă la toate transformările petrecute în societate.

Dacă debutul sec.XX marca începutul extinderii şi generalizării sistemului familiei nucleare, decenilul al nouălea consemnează regresul acesteea. Familia, arată specialiştii, a devenit insulară. Una din funcţiile tradiţionale, cea de îngrijire a vârstnicilor este pe cale de dispariţie, iar funcţia de socializare a copiilor, este împărtăşită cu alte instituţii sociale. Schimbarea statusului social a femeiii prin implicarea ei în activităţi profesionale extrafamiliale determină noi configuraţii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, în sensul unei regândiri, redefiniri ale rolurilor acestora.

Copilul ocupă un rol central, altădată mai puţin înregistrat, fapt ce conduce la rândul său la stabilirea de noi relaţii între părinţi, pe de o parte (de exemplu, redistribuirea responsabilităţilor în educaţie şi îngrijirea copiilor), iar pe de altă parte, la noi raporturi între părinţi şi copii. Familia devine din ce în ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reacţie la condiţiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia şi-a pierdut mult din caracterul ei de instituţie socială.

Cuplul, familia fiind mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese şi mai puţin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie instituţiei familiale. Această nouă perspectivă a indus schimbări majore la nivelul funcţiilor familiale, deoarece perturbările manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct şi asupra celorlalte. Deci, vom studia distribuţia rolurilor familiei moldoveneşti în funcţie de cele două axe: tradiţionalitate/modernitate.

La aceasta se poate ajunge prin studierea evoluţiei rolurilor familiale şi anume care sunt rolurile soţiei şi a soţului în cele două medii, rural şi urban, şi care sunt factori care contribuie la distribuţia rolurilor. Astfel, în cadrul familiei, vom admite următoarea ipoteză conform căreia tradiţionalitatea este specifică ruralului în timp ce urbanul se asociază inerent cu modernitatea. 

Problematica organizării vieţii de familie şi a consecinţelor ei funcţionale, a evoluţiei rolurilor masculine şi femenine apare în lucrările gânditorilor antici şi a celor renascentişti, iar odată cu constituirea sociologiei ca ştiinţă, familia a reprezentat un obiect de studiu privelegiat. Dacă la început, cercetarea familiei s-a făcut în cadrul unor modele etnolingvistice şi istorice, ulterior familia a devenit obiectul unor studii analitice, de ordin psihologic, sociologic, psihosocial, sexologic şi psihopatologic, tinzând să fie definită în termeni de comunicare şi intercomunicare interpersonală.

Dar abia începând cu anii '60, şi până în prezent, cercetările sociologice au cunoscut o dezvoltare fără precedent. Aceasta se datorează faptului că în ultimele decenii, familia a suferit mutaţii profunde în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale. Cercetările cele mai recente sunt dedicate în special îmbogăţirii metodologiei cercetării (B.C. Miller, 1986) şi fundamentării teoretice a proceselor de dezvoltare dinamică şi deteriorare a relaţiilor familiale, a rolurilor masculine şi femenine în cadrul căsătoriei.
 
Preocuparea pentru efectuarea unei cercetări privind problematica familiei provine din ideea că noi toţi trăim în cadrul structurilor familiale, într-un sistem de relaţii sociale. Iar cele mai importante relaţii sunt cele stabilite în familie, întrucât acestea sunt primare şi definitorii pentru personalitatea individului. Pentru a înţelege, preveni şi înlătura disfuncţiile cuplului conjugal este necesar să se cerceteze mai întâi modul cum funcţionează cuplu, studiind dinamica modelelor interacţionale în evoluţia familiei, a structurilor de rol familial, mecanismele şi factorii generatori ai disfuncţiilor şi dezorganizării maritale.

Actualitatea temei mai rerzită şi în faptul că familia a suferit modificări profunde la relaţiilor dintre membrii ei. S-a trecut de la familia tradiţională la cea modernă. Au avut loc schimbări în cadrul funcţiilor familiei şi în distribuirea rolurilor conjugale. Soţul nu mai este considerat singurul care contribuie la bugetul familia. Soţia în ziua de astăzi are grijă nu numai de familie dar mai este încadrată în câmpul muncii.

Toate aceste schimbări necesită o studiere aprofundată şi o analiză ştiinţifică, deoarece aşa studii încă nu au fost întreprinse în Republica Moldova. Studii care să cuprindă anume aceste particularităţi. Astfel acest studiu îşi propune anume acest lucru de a studia cum sunt distribuite rolurile conjugale în familia moldovenească în cele două medii: rural şi urban.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.