Doina - temelia de spirit si intelepciune a cantecului popular

Trimis la data: 2005-11-23
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 8
Nota: 7.68 / 10
Downloads: 1323
Autor: Delia
Dimensiune: 40kb
Voturi: 84
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Doina este temelie si intelepciune a cintecului popular! ├Än tezaurul spiritual al rom├ónilor Doina, al─âturi de Hor─â, C─âlu┼čari,Miori┼úa ┼či alte bijuterii folclorice, este una din cele mai des─âv├«rsite crea┼úii populare, un c├«ntec ce vine din ad├«ncurile istoriei noastre.
Originea ┼či vechimea Doinei, de astfel, ca ┼či etimologia acestui cuv├«nt, nu sunt cunoscute, ele fiind acoperite de v─âlul misterului. ├Än acest sens exist─â numeroase ipoteze care, p├«na ├«n prezent, nu au fost comfirmate.
Cercet─âtorul Petre Br├«ncusi m─ârturisise c─â ÔÇŁA fost o vreme c├«nd, dintre toate genurile folclorice, doina reprezenta gloria cea mai ├«nalt─â, sinteza str─âb─âtut─â de unic─â vibra┼úie care d─â imaginii muzicale ┼či poetice unicitate de miracolÔÇŽ

├Äntruchiparea cea mai des─âv├«r┼čit─â a genului poporului rom├ón o reg─âsi ├«n ea".
George Breazul considera c─â Doina ÔÇô cea mai autentic─â si mai caracteris- tica form─â de expresie a muzicii populare rom├ónesti ÔÇô are aceea┼či func┼úie ca ┼či pl├«nsul,e tot at├«t de legat─â de natur─â, tot at├«t de pur─â din punct de vedere psihic, tot at├«t de spontan─â, tot at├«t de original─â ┼či de adev─ârat─â ca ┼či o exclama┼úie, ca ┼či un geam─ât, ca ┼či un strig─ât; at├«t de naturale sunt aceste expresii ale unui melos popular, ├«nc├«t ┼úie team─â s─â le destr─âmi pura lor candoare ┼či simplitate ┼či cu greu cutezi s─â le denume┼čti cu obi┼čnuitul cuvint

Muzic─â.Nu ┼čtim cu certitudine de unde vine ┼či ce ├«nteles poart─â in sine cuv├«ntul doina. O seam─â de cercet─âtori, printre care ┼či Aron Densu┼čeanu, doina provine de la Gheorghe Bari┼úiu atestase pe la 1842, ├«n Transilvania, forma daina, folosita ├«n c├«ntecele maramure┼čene.Tiberiu Brediceanu, ├«n calitate de culeg─âtor de folclor, a descoperit ├«n Maramure┼č, ├«n anul 1910, ambele forme doina ┼či daina.

Cu trei ani mai tirziu, in 1913, Bela Bartik a ├«nt├«lnit in Maramure┼č ┼či forma doinam. Scriitorii Alecu Russo ┼či Vasile Alecsandri au constatat c─â doina, ca termen tehnic folclorice, pot fi utilizate pe un anumit fel de c├«ntare.
ÔÇťDe la Alecsandri ├«ncoace cuv├«ntul (doina- n.n.) a dob├«ndit o larg─â popularitate, precum observa Tibetiu Alexandru, ajung├«nd simbolul celei mai neao┼če poezii ┼či muzici orchestrale a rom├ónilorÔÇŁ.

Medit├«nd asupra notiunii doin─â, Tibetiu Alexandru crede, ca si al┼úi cercet─âtori, c─â aceasta este imprumutat─â din alt─â limb─â. Unul din argumentele sale ├«ntru sus┼úinerea acestei ipoteze este m─ârturia ┼ú─âranilor din mai multe localita┼úi, care confirmau c─â nu cunosc ob├«rsia doinei. Cu timpul no┼úiunea doin─â s-a ├«ncet─â┼úenit. Doina, dup─â spusele lui T. Alexandru, era numit─â ÔÇť orice fel de melodie vocal─â sau instrumental─â cu ritm liber, t─âr─âg─ânat, cu caracter oarecum melancolicÔÇŁ.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.