Dorinta

Trimis la data: 2006-02-14
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 9.74 / 10
Downloads: 3138
Autor: Ariadna
Dimensiune: 8kb
Voturi: 212
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Dorinta este o opera lirică iar aceasta este o creaţie aparţinând genului liric în care poetul îşi exprimă în mod direct sentimente,stări,atitudini prin intermediul eului liric Eminescu a fost şi rămâne cea mai copleşitoare mărturie despre forma inegalabilă pe care o poate atinge geniul creator românesc. Dorinta
Creaţia sa lirică abordează o tematică variată în care una dintre cele mai importante teme este slăvirea naturii şi a iubirii.Cele 2 sentimente îngemănate se regăsesc exprimate în majoritatea poeziilor sale de la cele de debut literar pînă la ultimele publicaţii. În perioada unei tinereţi pline de iluzii şi vise,poetul a crezut cu toată ardoarea în existenţa iubiri desăvârşite,ideale căreia îi asociază decorul unei naturi pline de farmec.

Visul de iubire transfigurează lumea,iar natura ei ocrotitoare şi pătimaşă la trăirile sufletului tînăr. Alături de poezii ca “Floarea albastră,Crăiasa din poveşti” natura se întrepătrunde cu visul de iubire până la contopirea într-o comuniune deplină dintre om şi natură.
În poezia “Dorinţa” de M.Eminescu trăieşte bucuria şi emoţia adâncă la gândul întâlnirii cu iubita în mijlocul pădurii .

Chemarea înflăcărată a poetului adresată iubitei,aşteptare plină de speranţă şi de lirism vibrează în fiecare vers creând o atmosferă de dulce şi înfiorată emoţie.

Titlul transpune sugestiv conţinutul liric al poeziei forma articulată hotărât,a substantivului singularizează dorinţa făcând-o unică şi irepetabilă. Poezia conturează 2 spaţii care se întrepătrund într-o profundă comuniune:spaţiul exterior,real la naturii şi spaţiul interior,imaginar al emoţiei poetului.

Iubirea tinerilor este proiectată într-un tărâm de basm. Cadrul natural,de o frumuseţe rară,vibrează la emoţia poetului,devenind un confident şi un ocrotitor al idilei.Natura dobândeşte astfel însuşiri umane,fiind personificată.

Chemarea şi aşteptarea iubitei se transmit izvorului”care tremură pe prund”,florilor de tei ce vor cădea”înfiorate în părul iubitei.”
Fiecare element al naturii este simbolic contopindu-se cu starea sufletească a poetului,cu fericirea îndrăgostiţilor. Codrul devine o gazdă primitoare şi discretă a întâlnirii celor 2 îndrăgostiţi căci”crengi plecate o ascund”.

Poetul îşi cheamă iubita la adăpostul crengilor plecate ale codrului,lângă izvor,pe”prispa cea de brazde” Bucuria întâlnirii este amplificată de senzaţia ruperii de lume”vom fi singuri singurei”.
Iubirea celor doi tineri emană o stare de fericire deplină care se prelungeşte sub forma somnului şi a visului ferice vegheat de blândeţea şi înţelegerea naturii personificate:” vom visa un vis ferice/ Îngâna-ne--vor c-un cânt/Singuratece izvoare/Blânda batere de vânt „.
Poetul doreşte să prelungească aceste clipe,să eternizeze iubirea prelungind-o în veşnicia universului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.