Drept administrativ - Principiile organizarii administratiei

S-a remarcat faptul ca, in actiunile lor, nu reusesc cei mai inteligenti, talentati si bine pregatiti profesional, ci aceia care sunt rational organizati, ale caror actiuni se deruleaza intr-o ordine logica si necesara in raport cu situatia de fapt, care stiu sa imbine mijloacele cu eforturile si timpul de care dispun.

In orice actiune umana este necesara organizarea, iar acolo unde sunt cel putin doua persoane si una sau mai multe activitati de indeplinit, e necesar ca una dintre persoane sa se ocupe de organizare si de comanda. De asemenea, e necesar, mai ales in AP, ca in momentul in care se preia o noua activitate de indeplinit de catre stat, sa se desemneze si cadrul organizatoric minimal pentru realizarea acestei activitati.

REGIMURILE ADMINISTRATIVE

Organizarea administratiei poate lua forme diferite in functie de interesele politice majore sau interesele sociale, in raport de traditie si de gradul de democratizare a tarii. Din acest punct de vedere statul poate proceda la organizarea centralizata a administratiei, la descentralizarea administrativa sau la descentrarea unor servicii administrative. Aceste forme ale organizarii administratiei poarta denumirea de regimuri administrative sau moduri reale prin care administratia isi desfasoara activitatile in stat.

Baza constitutionala a organizarii administratiei in mimentul de fata o constituie urmatoarele trasaturi din Constitutie:

- art. 119, care stabileste ca administratia din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si al descentralizarii serviciilor publice

- art. 122 (2), care stabileste ca prefectul, in calitatea sa de reprezentant guvernamental pe plan local are obligatiile de a conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate in fiecare judet

- art. 101 (1), care stabileste ca Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a AP

Din analiza acestor trasaturi se pot desprinde urmatoarele concluzii: regimul administrativ din Romania e un regim de descentralizare, in virtutea caruia se asigura unitatilor administrativ-teritoriale posibilitatea alegerii de organe de conducere proprii ale caror atributii se afla numai sub imperiul legii.

Aceste autoritati au competente deosebit de sporite, nu se gasesc in raport de subordonare fata de nici o alta autoritate, aflandu-se in schimb sub autoritatea Guvernului, care poate sa ia masuri de destituire sau de dizolvare a acestor autoritati numai in cazuri exceptionale si dupa o procedura prealabila foarte complexa. O astfel de masura extrema a Guvernului e supusa controlului judecatoresc pentru ca numai in acest mod s-ar putea proteja regimul administrativ de descentralizare si de autonomie locala.

REGIMUL ADMINISTRATIV DE CENTRALIZARE

Centralizarea = acea situatie juridica in care deciziile importante se iau numai la nivel central, iar autoritatile locale au numai obligatia de executare.

Intr-un astfel de regim creste aparatul birocratic la nivel central, scade eficienta activitatilor administratiei in general, scade responsabilitatea organelor locale ale AP, care nu pot fi acuzate decat pentru neindeplinirea intocmai a unei decizii centrale si nu pentru decizia insasi.

Un regim administrativ supercentralizat in care nu se lasa nici o competenta decizionala autoritatilor terotoriale poate duce la blocarea activitatilor statului, la nemultumirea celor administrati si la costuri financiare extrem de ridicate.

REGIMUL ADMINISTRATIV DE DESCONCENTRARE

Organele locale si conducatorii acestora sunt numiti de organele ierarhic superioare care ii si pot destitui. In schimb, aceste organe se bucura de o serie intreaga de competente care nu au existat pana atunci. Aceste competente tin de interesele locale, dar se mentin o serie de sarcini ale organelor locale care nu pot fi exercitate direct, ci numai cu aprobarea, acordul, avizul etc. al organului ierarhic superior.


Practic, in acest regim, caracteristica principala consta in aceea ca pot exercita multe dintre atributii in interesul colectivitatii pe care o deservesc, asumandu-si responsabilitatea deciziei luate.

DESCENTRALIZAREA

Ca regim administrativ, da posibilitatea atat colectivitatilor umane, cat si unor servicii publice sa se administreze singure, dar sub autoritatea statului. Acesta autoritate a statului rezulta din textul art. 101 (1) cin Constitutie.

Oportunitatea deciziei administrative luate de autoritatile organizate in regim de descentralizare nu e supusa vreunui control ierarhic pentru ca altfel s-ar incalca deplina autonomie a acestor autoritati.

Realizarea descentralizarii administrative in teritoriu se poate face numai in masura in care colectivitatea locala sau serviciul public beneficiaza de personalitate juridica, cand autoritatile locale sunt alese fie de colectivitatea locale, fie de membrii serviciului public descentralizat si confirmata de o autoritate statala competenta.