Duelul dintre profesor si poet

Ramase un timp nemiscat, intins pe patul moale, comod, cu arcuri, intr-un asternut alb ca neaua. Descoperi chiar linga el butonul soneriei. Din obisnuinta de a atinge lucrurile fara sa fie nevoie, apasa pe buton. Se astepta sa auda soneria sau sa apara cineva; dar se produse cu totul altceva.La picioarele patului se aprinse un cilindru mat, pe care scria: "Apa". Dupa citeva clipe, cilindrul incepu sa se roteasAZca -- pina cind rasari inscriptia: "ingrijitoarea". Se intelege ca ingeniosul cilindru il uimi pe Ivan. Inscriptiei "ingrijitoaAZrea" ii lua locul inscriptia "Cheama medicul".

"Hm"... rosti Ivan, nestiind ce sa faca mai departe cu ciAZlindrul. Dar, intimplator, avu noroc. Mai apasa o data pe buAZton la inscriptia "Felcerita": drept raspuns se auzi un tiriit usor, cilindrul isi opri rotatiile si se stinse, iar in camera intra o feAZmeie cu forme pline, simpatica, imbracata cu halat alb.-- Buna dimineata! ii spuse ea.
Poetul nu-i raspunse, socotind aceasta urare nelalocul ei in conditiile date. Pai chiar asa, baga un om sanatos la balaAZmuc si se mai poarta ca si cind asa s-ar cuveni. Cu aceeasi expresie blajina pe fata, printr-o apasare pe buAZton, femeia ridica storul si, prin grilajul usor si rar, ce ajungea pina la podea, in camera navali soarele.

De partea cealalta a grilajului se deschidea un balcon; mai departe, malul serpuAZitor al riului, iar dincolo de riu, o padure vesela de pini.
-- Poftiti, va asteapta baia, il invita femeia pe poet si, la un gest al miinilor ei, se desfacu un perete interior ce ascunAZdea o camera de baie si o toaleta perfect amenajata. Desi luase hotarirea sa nu vorbeasca cu femeia, Ivan nu se putu abtine si, vazind cum apa se rostogoleste din robineAZtul sclipitor in cada, intr-un suvoi puternic, zise cu ironie: