Eclipsa

Eclipsele totale de soare sunt ocazii rare, deosebite pentru aprofundarea studiului atmosferei solare exterioare,cu prilejul lor organizandu-se expeditii stintifice in zonele de vizibilitate,evolutia fenomenelor fiind urmarita cu deosebit interes realizandu-se numeroase filme,fotografii si masuratori astronomice.

Eclipsa a strabatut Europa de la nord-vest pana la sud-est. Ea a traversat mai multe state europene si anume : Anglia, Franta, Germania, Austria, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria si Turcia. Urmatoarea eclipsa totala de soare vizibila de pe teritoriul tarii noastre va avea loc in anul 2236.

Muntii Paring si Retezat au asigurat cele mai mari inaltimi de pe care s-a putut observa eclipsa;la Mangalia probabilitatea de cer senin a fost de 83%,la cote asemanatoare fiind si pentru Bucuresti,Arad si Timisoara.Pe teritoriul romanesc s-a produs si cea mai mare acoperire a soarelui,de 103%,adica umbra lunii a acoperit o zona putin mai intinsa decat discul soarelui ;tot aici a fost si cea mai mare inaltime a soarelui-59 grade;ora optima a fost ora 14 si 4 minute;durata maxima a totalitatii –perioada de intuneric total-2 minute si 23 de secunde;tot la noi s-a manifestat si cea mai mare latime a benzii de totalitate,adica 112 kilometri.

Eclipsa totala de soare anterioara acesteia,a carei banda de totalitate a strabatut teritiriul Romaniei pe directia Zimnicea,Constanta trecind si prin Bucuresti,nu a putut fi observata de populatie si nici chiar de catre astronomii profesionisti,datorita conditiilor meteorologige nefavorabile.Vremea proasta nu a permis observarea coroanei solare.S-a intunecat si nu s-a putut realiza decat cronometrarea timpului de totalitate.

Cu prilejul eclipsei totale din 1999 umbra lunii a strabatut suprafata Terrei pe o lungime de 14000 de kilometri,in 3 ore si 7 minute.

Fenomenul a inceput in nordul Oceanului Atlantic, la 700 KM est de New York si 300 KM sud de Noua Scotie, la rasaritul soarelui. Dupa ce a traversat Atlanticul a ajuns in sud-vestul Angliei.Peste canalul Manecii, eclipsa a intrat pe continentul europeean, evitand Parisul, ce ramine la 30 kilometri in sudul fisiei.Dupa sudul Luxemburgului si al Germaniei a traversat zona centrala a Austrie si Ungariei ocolind capitalele acestor state si ajungand,prin nordul Serbiei,pe teritoriul romanesc.Dupa traversarea Romaniei,fisia de umbra a lunii a maturat nord-estul Bulgariei si Marea Neagra,taind ulterior,pe diagonala Turcia,trecind cam la 150 de KM nord de Ankara.Dupa trecerea Marii Negre,banda de totalitate s-a ingustat,strabatind nord-vestul Siriei,Irakul,Iranul,sudul Pakistanului si India centrala.Traiectoria umbrei lunii a parasit Terra undeva in golful Bengal,la apusul soarelui.

Pe teritoriul Romaniei, eclipsa a strabatut zone de interes turistic national exceptional, precum Banatul, Carpatii Meridionali,Subcarpatii,manastirile Olteniei si cele din imprejurimile Bucurestiului, capitala si litoralul romanesc al Marii Negre.

Studiul conditilor de producere a eclipselor arata ca intr-un an se pot produce 7 eclipse,dintre care 2 eclipse de luna si 5 de soare sau 3 de luna si 4 de soare.Eclipsele de soare si de luna se repeta in aceeasi ordine,dupa o perioada de 18 ani ,11zile si 7 ore,numita SAROS,in care au loc 70 de eclipse dintre care 41 de soare si 29 de luna.Tot in categoria eclipselor pot fi incadrate urmatoarele fenomene:trecerea planetelor inferioare pe discul solar,ocultatia stelelor si planetelor de catre luna,eclipsarea satelitilor planetelor si eclipsarea reciproca a componentelor unui sistem stelar binar strans.

Eclipsa totala de soare de la 11 august 1999 a putut fi observata prin telescopul solar de la Bucuresti,singurul instrument stabil din Europa ce poate fi folosit in timpul eclipsei pentru observatii.Tara noastra poseda si un al doilea observator profesionist in banda de totalitate la Timisoara. In timpul perioadei de intuneric total s-ar fi putut observa pe bolta cereasca in conditii de cer senin numeroase planete precum: Venus, Mercur. Saturn sau astrii ca Sirius,Vega, Arcturus, Capella, Aldebaran, Deneb etc.

In mai toate civilizatiile din vechime,oamenii au inchinat astrului datator de caldura si lumina,de viata in general,un adevarat cult.Miturile lumii,regasite in mai toate mitologiile la un moment dat,au ajuns sa fie considerate de catre unii cercetatori si istorici ai religiilor,drept primordiale.Mitologia solara,la rindul ei,reprezinta un ansamblu de credinte si rituri esentiale pentru intelegerea si explicarea tuturor celorlalte conceptii mitico-religiose ale omenirii.

Desigur existenta unei religii solare nu poate fi contestata,dar pretentia de a explica prin ea toate celelalte credinte ni se pare exagerata.Ceea ce ne intereseaza pe noi,aici,este doar modul in care oamenii de altadata reactionau in prezenta unor fenomene atat de spectaculoase cum sunt eclipsele de soare si de luna.In”Creanga de aur”,James George Frasier trece in revista si interpreteaza mai multe asemenea ceremonii,de natura magico-religioasa,ce se desfasurau cu ocazia producerii eclipselor.Astfel,membrii tribului ojebway credeau ca in timpul unei eclipse,soarele se stinge,motiv pentru care trageau in aer sageti aprinse.La fel procedau si sencii din Peru,dar nu atat pentru ai reda lumina,ci pentru a ucide fiara cu care se lupta astrul.Unele triburi din Orinoco ingropau in pamant taciuni aprinsi cu ocazia eclipselor de luna,caci in credinta lor,daca luna se stingea,toate focurile din lume,cu exceptia celor ingropate,s-ar fi stins la raindul lor.

In Egiptul antic,unde faraonul era considerat o intruchipare a soarelui ,monarhul avea datoria sa dea un ocol solemn in jurul templului,pentru ai asigura ,astfel, soarelui,drumul sau obisnuit.Iar dupa echinoxul de toamna,egiptenii celebrau o sarbatoare numita”Nasterea toiagului soarelui”.Pentru vechii mexicani,soarele era izvorul tuturor fortelor vitale,de aceea,il numea > adica “cel ce face ca oamenii sa traiasca”.Numai ca si soarele avea nevioe de viata pentru a da lumina si caldura.Pentru ca inima era socotita drept simbolul si sediul vietii,acestia ii ofereau astrului, pe altare, inimi insingerate de oameni si animale.

Prin modul lor de desfasurare ,eclipsele,totale sau partiale,de soare sau de luna,au solicitat dintotdeuna atentia oamenilor.Fenomenul ca atare,asa cum am vazut in functie de credinte si nivelul de cunostinte al oamenilor,a fost resimtit multa vreme ca o teribila amenintare a vietii,ca un semn rau prevestitor,aducator de dezastre,molimi sau razboaie.

Sa incercam pe scurt,sa mergem,inapoi pe firul istoriei eclipselor si sa vedem cum su fost ele consemnate in anale si cronici,iar mai apoi in carti.Cea mai veche marturisire scrisa despre o eclipsa totala de soare ne intampina intr-o cronica chineza care se refera la eclipsa ce a avut loc in China,la 22 octombrie,anul 2137 i.h ,eveniment care i-a surprins pana si pe observatorii imperiali,nepregatiti.Caci misiunea lor era sa o prevada,pentru a se putea lua in timp masurile necesare :batai din tobe,aruncare de sageti,in scopul eliberarii soarelui din ghearele dragonului cre il “minca”.Daca eclipsele se produceau inainte sau dupa data prezisa,astronomii din China erau ucisi.

Din inscriptiile babiloniene descifrate pana acum ,cea mai veche eclipsa de soare consemnata pe aceste meleaguri s-a produs la 31 iulie,anul 1063 i.h.Totusi,cea mai sigur identificata eclipsa din vechime este cea produsa la 15 iunie ,anul 763 i.h. La acea data,chaldenii stiau deja sa prezica eclipsele de luna asa cum rezulta din inscriptiile cuneiforme,dar nu aveau aceeasi precizie in privinta eclipselor de soare.Se stie ca aceste eclipse nu se repeta la fel pentru un anumit loc,decat dupa un ciclu de 350 de ani.

In antichitate,unul dintre primii invatati care a incercat sa explice mecanismul de producere a eclipselor,prevazind chiar anul eclipsei din 585 .i.h,a fost Thales din Milet. De altfel,eclipsa prezisa de el,a devenit celebra,caci ea a avut loc in timpul unei lupte dintre mezi si lidieni,eveniment in urma caruia,cele doua armate inspaimintate,au parasit campul de lupta punind capat disputei.Contributiile lui Pitagora si Aristarh din Samos (care a explicat miscarea aparenta a astrelor pe bolta cereasca )au condus,mai apoi la o intelegere din ce in ce mai nuantata a producerii acestor fenomene,a legilor care stau la baza lor,si chiar la schitatrea unor reguli empirice pentru prevederea lor.

Dupa o vreme pe baza observatiilor facute in timpul eclipselor,au inceput sa fie organizate,la diverse curti imperiale,anumite servicii astronomice care aveau obligatia sa prevada in timp,iminenta desfasurare a unor asemenea fenomene,pentru a putea fi organizate la momentul oportun,caremoniile ...