Economia si gestiunea intreprinderii

DEFINIREA, LOCUL, ROLUL SI ATRIBUTIILE ÎNTREPRINDERILOR MODERNE
DE PRODUCTIE

Întreprinderea industrială reprezintă o unitate economică de bază în cadrul economiei naŃionale. Ea este veriga primară, de bază a economiei, la nivelul căreia se desfăsoară activitătile de productie specifice profilului ei.

Întreprinderea de productie industrială este veriga organizatorică unde are loc fuziunea dintre factorii de productie (resurse umane si material-organizatorice) cu scopul de a produce si desface bunuri economice în structura, cantitatea si calitatea impusă de cererea de pe piată si obtinerea de profit.

Unii autori sunt de părere că întreprinderea este un sistem care produce bunuri si servicii destinate vânzării, realizate cu ajutorul mijloacelor fixe si umane, având structură si finalitate economică, precum si autonomie decizională. Întreprinderea industrială, ca formă specifică de întreprindere, reprezintă o unitate economică în care se desfăsoară în mod direct, nemijlocit, procesul de productie industrial.

Ea mai poate fi definită si ca reprezentând o unitate de bază a economiei nationale, care dispune de resurse fizice, umane si financiare, pe care un colectiv de oameni le foloseste pentru realizarea procesului de productie pe baza principiilor de eficientă si rentabilitate, în vederea obtinerii de bunuri, executării de lucrări si servicii cu caracter industrial destinate satisfacerii cerintelor pietei interne si externe.

Scopul principal al unei întreprinderi constă în fabricarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii pentru a satisface cerintele pietei, în conditiile unui context relational economic client-furnizor, în care întreprinderea joacă alternativ unul sau altul din aceste roluri. Privită în ansamblul, ca unitate organizatorică constituită pentru realizarea unei activităti industriale, specifică ramurii sau subramurii din care face parte, întreprinderea este atât utilizatoare de resurse, cât si sursă de bogătie si detinătoare de puteri economice.

Prin obiectul activitătii ei, o întreprindere industrială are rolul de a administra cu eficientă maximă mijloacele de care dispune, de a asigura îndeplinirea ritmică si integrală a productiei prevăzute, ridicarea calitătii produselor, folosirea completă a capacitătilor de productie, modernizarea proceselor tehnologice, cresterea productivitătii muncii, reducerea continuă a cheltuielilor de productie si sporirea pe această bază a profiturilor.

În contextul noilor abordări ale conceptului de întreprindere în economia de piată, aceasta este privită ca un grup de persoane, organizat pe baza unor criterii juridice, economice si tehnologice, care concepe si realizează un proces de productie specific, în vederea oferirii pe piată a produselor executate pentru satisfacerea anumitor nevoi si cerinte ale clientilor săi.

În functie de profilul activitătii întreprinderii, produsele executate se pot prezenta sub formă de bunuri materiale pentru consum productiv (materii prime si materiale, energie, echipamente de productie etc.) sau individual (bunuri alimentare, de larg consum, de folosintă îndelungată s.a.), lucrări (tehnologice, de montaj, de reparatii sau de altă natură) si servicii (personale, de afaceri, publice sau pentru alte necesităti).