Ecosisteme

A fost printre primele studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice.
Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului in raport cu adancimea.
2. Balta

Are o adancime mai mica (3-5 m). In zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar in larg sunt raspandite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben, lintita, cat si cele submerse ca sarmulita apei, ciuma apei, bradis etc. In structura fitoplanctonului intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de rotifere. Balta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste, pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.).
3. Mlastina

La nivelul Romaniei se diferentiaza doua categorii: mlastini eutrofe, cu vegetatie caracteristica baltilor si mlastini oligotrofe care se intalnesc in regiunile cu climat rece si umed, in zonele cu sisturi cristaline, gresii, granite, sedimentare sau in zonele montane unde substantele provin partial din mineralizarea materiei organice animale si vegetale. Aici este prezent muschiul de turba (Sphagnum) si alte specii vegetale (bumbacarita, rogoz, roua cerului).
4. Marea Neagra

Se caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa:
a) la suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de 16- 17%) si mai usor, oxigenat, in care se situeaza cea mai mare parte a biocenozei. b) un strat de adancime (peste 180-200 m), mai sarat (salinitate - 21-22%) si mai greu, incarcat cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, implicit, de formele aerobe de viata.
Intre cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul superficial (mai usor) plutind deasupra celui de adancime (mai greu).