Educatia moral-civica. Educatia religioasa

Este evident ca cele doua comportamente se asociaza se sprijina si se conditioneaza reciproc, deoarece nu poti avea un comportament moral fara sa respecti legitatile, traditiile si valorile unei societati, dupa cum nu poti avea un comportament civic daca nu te conformezi valorilor, normelor, regulilor morale care guverneaza viata comunitatii in care traieste (Miron Ionescu, pag.142).

Educatia moral-civica este o componenta extrem de complexa a educatiei, pentru ca pe de o parte efectele sale se repercuteaza asupra intregului comportament al individului, iar, pe de alta parte, comportamentul individului raportat din punct de vedere valoric la normele morale si prescriptiile juridice subordoneaza toate celelalte valori (stiintifice, culturale, profesionale, estetice, fizice, ecologice etc.).

Moralitatea si civismul apar astfel ca dimensiuni fundamentale ale unei personalitati armonioase, autentice si integrale.
Pentru o buna intelegere a educatiei moral-civice se impun cateva precizari referitoare la morala si civism. Morala este un fenomen social, o forma a constiintei sociale care reflecta relatiile ce se stabilesc intre oameni, intr-un context social delimitat in timp si spatiu, avand o functie reglatoare asupra convietuirii umane, stimuland si orientand comportamentul uman, in concordanta cu cerintele sociale (I. Nicola, p.206).

Continutul sau se concretizeaza in idealul moral, valorile si regulile morale, care constituie ceea ce Nicola I. numeste "structura sistemului moral" (I. Nicola, p.207). Idealul moral este un model teoretic prospectiv, care exprima chintesenta morala a personalitatii umane, sub forma unei imagini a perfectiunii din punct de vedere moral. Esenta sa se manifesta prin valorile, normele si regulile morale.

Valorile morale reflecta cerintele si exigentele generale ce se impun comportamentului moral in lumina prescriptiilor idealului moral, avand o arie de aplicabilitate practic infinita. Retinem, spre exemplificare, cateva dintre cele mai semnificative valori morale: patriotism, umanism, democratie, dreptate, libertate, onestitate, onoare, demnitate, modestie etc. si facem totodata precizarea ca acestea au sensuri polare, fiecarei valori corespunzandu-i o nonvaloare (bine-rau, sinceritate-minciuna, eroism-lasitate etc.).

Normele, regulile morale sunt, de asemenea, cerinte morale elaborate de societate sau o comunitate mai restransa, care contureaza prototipuri de comportare morala pentru anumite situatii concrete (activitate scolara, profesionala, viata de familie). Exprimand exigentele unor valori morale, ele au o arie de aplicabilitate mai restransa decat acestea si imbraca forma unor permisiuni, obligatiuni, interdictii care conduc la anumite modele de actiune.

Morala, ca forma a constiintei sociale, reprezinta izvorul continutului educatiei morale, precum si cadrul de referinta pentru evaluarea rezultatelor obtinute, Educatia presupune trecerea de la morala la moralitate, concepte ce nu exprima o identitate totala. Morala, ca dimensiune a constiintei sociale sau individuale, apartine sferei idealului, in timp ce moralitatea apartine sferei realului, moralitatea implica si respectarea efectiva a cerintelor moralei, morala transpusa din ipostaza idealului in cea a realului. Tocmai de aceea prin educatia morala se urmareste convertirea moralei in moralitate.