Educatie interculturala

1. Izvoare teoretice ale pedagogiei interculturale

Orice tip de interogatie asupra unei noi realitati presupune o reajustare si adaptare a unor cadre teoretice deja existente. Pedagogia interculturala nu apare pe un teren gol. Tot registrul conceptual si metodologic se restructureaza in acord cu noile aspecte ce urmeaza a fi explicate. Acesta are la origine cateva fundamente de baza (cf. Dasen, 1999, pp.21-321):

1.1. Psihologia generala
Optiunea epistemologica a psihologiei este de a considera individul in el insusi, independent de contextul sau. Contextele (in particular, contextele culturale) nu numai ca nu constituie un obiect distinct de studiu, dar sunt considerate o prezenta stanjenitoare. Mai mult decat atat, psihologia generala a fost deseori considerata a fi etnocentrica.


1.2. Pedagogia generala
Pedagogia generala ofera cadrul conceptual si instrumentele de actiune didactica propriu-zisa. Daca psihologia explica ceea ce este, pedagogia ofera instrumente de interventie si fasonare a realitatilor in acord cu finalitatile dorite. Prin intermediul pedagogiei se faciliteaza structurarea unor valori (cunostinte, atitudini) compatibile cu deschiderea interculturala si care urmeaza a fi vehiculate in invatamant, a unor metode si tehnici de interventie didactica in perspectiva apararii particularitatilor si diversitatii, a formelor concrete de realizare a unor actiuni cu caracter educativ, a dispozitivului de facilitare de catre cadrul didactic a interactiunilor pozitive.