Elegia oului

Trimis la data: 2009-04-23
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.00 / 10
Downloads: 17
Autor: Irina P.
Dimensiune: 8kb
Voturi: 4
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Desi scrisa cu alt prilej si publicata deja in presa vremii - motiv invocat de editor pentru a exclude poemul din volum, la prima editie, in 1966 - elegia oului s-a potrivit de minune in constructia acestui ciclu.
Hiperboreea este numele dat spatiului unde salasluieste materia in timpul manifestarii pasive a creatiei; iar elegia cu acest nume (a opta) descrie aspiratia, idealul de zbor, ce se va transforma in pasare, de indata ce cojile oului negru se vor sfarama. In Elegia a noua obiectivul “aparatului de filmat” se focalizeaza pe oul germinativ ce pluteste in “supa primordiala”.

Pentru a marca acest eveniment cosmic, Nichita apeleaza la mitul nasterii lumii dintr-un ou, mit comun multor civilizatii antice. Dupa parerea lui Mircea Eliade, centrul de difuziune al acestui mit trebuie cautat in India sau Indonezia, desi a fost atestat si in Iran, Grecia, Fenicia, Letonia, Finlanda, Africa occidentala , America centrala si coasta vestica a Americii de Sud. Toate variantele se refera la nasterea universului dintr-un ou embrionar.

Mitul vedic spune ca Brahma “a facut intai apele in care a lasat un germen. Germenul a devenit un ou ca aurul stralucitor, la fel de stralucitor ca astrul cu mii de raze, iar din oul acesta s-a nascut el insusi, Brahma, stramosul tuturor fiintelor” (Manusamhita, I, 8-9). In opinia vechilor iranieni, “Ahura-Mazda a facut lumea ca pe un ou de pasare”, albusul echivaland cu cerul, iar galbenusul cu pamantul. Tibetanii credeau ca din esenta celor cinci elemente primordiale a rezultat un “ou gigantic”.

Mult mai poetici, chinezii isi imaginau ca omul primordial, dupa ce a dormit 18 milenii intr-un ou, a spart cu un ciocan gaoacea, a iesit afara si a provocat astfel nasterea spontana a universului. In Africa (Sudan) exista un mit al oului, care, scindat, da nastere din ambele jumatati, la doua fiinte universale care se urmaresc neincetat, constituind universul viu (vezi Victor Kernbach, Dictionar de mitologie generala, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti , 1989, p. 447). Totalizand aceste credinte, Mircea Eliade opineaza ca mitul androginului sferic (simbol al perfectiunii) se intalneste cu acela al oului cosmogonic.

Simbolistica oului nu se opreste aici: perpetuarea speciilor, nasterea omului, renasterea naturii, regenerarea regnurilor - toate de la ou pornesc. Mitul nasterii lumii dintr-un ou este cu mult mai poetic (si chiar mai veridic) decat cel biblic, in care Marele Creator, dumnezeul evreilor, faureste cu mainile sale cerul si pamantul, toate alcatuirile si vietuitoarele, iar pe om il face din tarana dupa chipul si asemanarea sa.

Obosit, Demiurgul isi priveste creatia: “Ma uit la paianjeni ca la mine insumi, ma uit la camile ca la mine insumi (…). Ma uit la munte ca la mine insumi, la mare ca la mine insumi. (…) Ah, numai la mine nu ma uit ca la mine insumi”, sta scris in Al treilea testament (ciclul Opere impersonale - din periodicele ultimilor ani, in Nichita Stanescu: Poezii, Editura Minerva, Bucuresti, 1988, p. 324).

Apartenenta la mit e limpede: “De la ou ni se trage…”. De aceeasi parere a fost si sculptorul Constantin Brancusi , preluand mitul oului ca tema pentru lucrarile Nou nascut (vezi cele sapte versiuni) si Inceputul lumii. Un exeget avizat al creatiei Brancusiene, Mircea Deac, este de parere ca artistul roman ar fi luat contact cu acest mit prin filosofia tibetanului Milarepa, dar si prin intermediul basmelor autohtone (Mircea Deac, Brancusi - surse arhetipale, Editura Junimea, Iasi, 1982, p. 21); folclorul romanesc a conservat elementele unei mitologii stravechi, de o poezie dulce si o filosofie viguroasa, etica.

Evident ca Nichita a preluat echivalentele simbolistice unanim uzitate, adaugandu-le doar un tus de lirism personal. Astfel, “pasarea” nu e decat un termen profan pentru “spirit”, asa cum “aripile” sunt ferestre spre alte lumi, iar “oul” este mormant si leagan al spiritului, un simbol al ciclicitatii deci.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.