Eliminarea arborilor de stejar din arboret - bolile stejarului

Referat despre Eliminarea arborilor de stejar din arboret - bolile stejarului
În plan geografic pădurile sunt răspândite pe toate continentele (cu excepţia Antarctidei) acoperind cam a 3-ea parte din suprafaţa uscatului. Conform datelor ONU la sfârşitul sec. XX suprafaţa totală a pădurilor constituia 4126 mln /ha. Până în secolul XVIII pădurile ocupă cam a treia parte din teritoriul numit mai apoi Basarabia. Pădurile Bucovinei pe atunci coborau în jos, unindu-se cu cele din valea Nistrului şi Prutului, iar codrii din centru regiunii aveau legături cu pădurile Tigheciului, fiind învecinaţi dinspre nord cu stepele înţelenite ale Bălţilor, iar dinspre sud - cu cele ale Bugeacului.

Suprafaţa pădurilor s-a redus evident, ajungând la 12% în prima jumătate a secolului XIX. In prezent avem circa 10% de teren împădurit, repartizat neuniform şi fragmentat pe teritoriul republicii. Dacă Dimitrie Cantemir (1716) vorbea despre prezenţa pe plaiul nostru a numeroase turme de cerbi, căpriori, antilope saiga, despre un număr mare de vulpi, râşi, lupi, despre bivoli şi cai sălbatici, despre altele de felul acestora, astăzi am rămas aproape cu nimica.
La începutul secolului XXI Republica Moldova având un fond forestier de numai 11,7% din teritoriu – 394, 4 mii/ha, inclusiv 325,4 mii/ha păduri sau 9,6% din teritoriu este una dintre cele mai puţin împădurite ţări din Europa.

Fondul forestier al ţării noastre cuprinde circa 800 trupuri de pădure cu suprafaţa de la 5 la 1500 ha, neuniform dispersate în teritoriu.
În gestiunea organelor de Stat se află 345,6 mii/ha sau 87,6% din fondul forestier. Restul terenurilor fondului forestier - 48,8 mii/ha s-au 12,4% sunt în gestiunea primăriilor şi unităţilor agricole.
Fondul forestier al Republicii Moldova este reprezentat în special prin cvercinee, care ocupă 140,5 mii/ha (47,6%) dintre care stejarul pedunculat – 78,2 mii/ha, gorunul – 56,5 mii/ha, stejarul pufos - 4,8 mii/ha, stejarul roşu – 0,8 mii/ha. Celelalte arborete sunt formate din salcâm – 93,9 mii/ha, frasin – 16,6 mii/ha, carpen – 9,4 mii/ha, plop – 5,7 mii/ha etc.

Pădurile Moldovei sunt amplasate în condiţii staţionale care ar putea favoriza dezvoltarea unor arborete înalt productive şi stabile. În prezent însă pădurile noastre au o productivitate medie. Cele mai productive sunt arboretele de plop (310 m3/ha), mai puţin productive arboretele de salcâm (132 m3/ha). Circa 40% din păduri sunt reprezentate prin arborete care nu corespund cerinţelor staţionale. Din această suprafaţă 95% ocupă speciile de esenţă tare – salcâm, carpen, frasin ş.a. Suprafaţa arboretelor pe grupe de vârste este în mare măsură dezechilibrată. Arboretele tinere constituie 26,5%, cele de vârstă mijlocie 43,7%, arboretele preexploatabile 17,5%, exploatabile 12,5%. Arboretele cu vârstă de peste 100 ani ocupă circa 6000 ha din care stejari- 4,9 mii/ha, frasin – 0,6 mii/ha, fag – 0,3 mii/ha, carpen – 0,1mii /ha.

Majoritatea pădurilor – 166,8 mii/ha au provenienţă din lăstari. Suprafeţe mari ocupate de asemenea arborete, înrăutăţirea stării de sănătate a lor cer o intervenţie promptă şi prioritară din partea silvicultorilor. De reuşita lor va depinde în mare măsură destinul pădurilor din Republica Moldova. În anii 1982–2000 a fost semnalată o înrăutăţire considerabilă a stării fitosanitare a arboretelor de stejar. Condiţiile climaterice din această perioadă (secete violente, ierni fără zăpadă, îngheţuri târzii de primăvară etc.), rezistenţa biologică scăzută a unor arborete, greşelile în gospodărirea pădurilor au dus la extinderea focarelor de boli şi dăunători, la dezvoltarea proceselor de uscare a pădurilor. Suprafaţa medie anuală a pădurilor supuse influenţei factorilor patologici a constituit în această perioadă circa 80 mii/ha sau 30 % din suprafaţa acoperită cu păduri.
Fenomenul de uscare în masă s-a observat în special în arboretele de salcâm, frasin, stejar. Conform cercetărilor efectuate de către specialiştii Asociaţiei “Moldsilva” suprafeţele ocupate cu arborete afectate de uscare au constituit circa 11,3 mii/ha în anul 1994 şi 8,1 mii/ha în anul 1996.

Pe parcursul ultimelor decenii s-a înrăutăţit considerabil starea arboretelor de frasin. Din cele 8,1 mii/ha supuse uscării circa 30% sunt frăsinete de vârstă mijlocie sau preexploatabilă. Este o urmare directă a greşelilor comise în sădirea plantaţiilor pure de frasin, deseori în staţiuni necorespunzătoare. O influenţă negativă asupra stării lor au exercitat-o şi condiţiile climaterice aride din ultimii ani, micşorarea volumului de lucrări în combaterea bolilor şi dăunătorilor.

În afară de factorii abiotici menţionaţi mărirea suprafeţelor afectate de uscare este favorizată de un număr mare de specii de insecte defoliatoare, cum ar fi: omida păroasă a stejarului (Lymantria dispar), molia verde a stejarului (Tortrix viridana), cotarul brun (Erannis defoliaria), croitorul mare a stejarului (Cerambyx cerdo), croitorul pestriţ (Plagionotus deteitus) etc. În condiţiile actuale, când s-a înrăutăţit starea fitosanitară în arborete şi s-a intensificat procesul de uscare a arboretelor create artificial, uneori chiar şi a celor naturale, se impun cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicative privind complexul de probleme axate în jurul elabărării conceptice şi proiectului de reconstruire generală a întregului fond forestier, de extindere a suprafeţelor împădurite, de conservare a biodiversităţii, de elaborare şi implementare în producţie a plantelor lemnoase. Studierii stării fitosanitare a arboretelor de stejar în scopul luării unor decizii concrete în ce priveşte combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor este dedicată şi prezenta teză de licenţă, îndeplinită în Ocolul Silvic “Baimaclia” a Î. S. S. Silva-Sud în anii 2006-2007.

I. SUMARUL LITERATURII
1.1. Locul cvercineelor în fondul forestier al Republicii Moldova
Republica Moldova este una dintre cele mai puţin împădurite ţări din Europa având un fond forestier de numai 11,7% din suprafaţa (394,4 mii ha), inclusiv 325,4 mii ha de păduri. Vdovîi, Galupa, Gociu, (1997) menţionează că în gestiunea organelor silvice de stat se află 345,6 mii ha sau 87,6 % din fondul forestier. Din acesta, pădurile constituie 295,3 mii ha (85,6 %). Restul terenurilor fondului forestier - 48,8 mii ha (12,4%) se afla in subordonarea primăriilor, unităţilor agricole etc.

Arboretele fondului forestier sunt constituite din cvercinee, care ocupă 140,5 mii ha (47,6 %) dintre care: stejarul – 78,2 mii ha, gorunul – 56,5 mii ha, stejarul pufos – 4,8 mii ha, stejarul roşu – 0,8 mii ha, salcâmete – 93,9 mii ha (31,8 %); frăsinete – 16,6 mii ha (5,6 %), cărpinete – 9,4 mii ha (3,5%), teişuri – 2,9 mii ha (1,0 %); plopişuri – 5,7 mii ha; răşinoase – 6,2 mii ha (2,3 %); făgete - 0,4 mii ha (0,2 %); alte specii 10,1 mii ha ( 3,3 %).