Eminescu si Maiorescu

Trimis la data: 2007-02-22
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 14
Nota: 9.72 / 10
Downloads: 12
Autor: Vera Toma
Dimensiune: 34kb
Voturi: 103
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Atras în sfera ideii-forţă maioresciene cu privire la adevăr şi obiectivitate, Eminescu a mers totuşi uneori, în poeziile sale, în „răspăr” cu mentorul său, însă a simţit benefic „radicalismul” maiorescian. „Prin Eminescu, teoria formelor fără fond va fi salvată de unilateralitate.”El este cel care vede şi partea mai puţin reuşită a criticului. Apropierea poetului de Junimea începe cu o detaşare considerabilă a tânărului de 20 de ani de ideile maioresciene din Observări Polemice.Eminescu si Maiorescu
Esenţa teoriei „formelor fără fond” atrăgea atenţia faptului că „în aparenţă… avem politică şi ştiinţă, avem jurnale şi academii, avem şcoli şi literatură, avem muzee, conservatori, avem teatru, avem chiar o constituţie.Eminescu si Maiorescu

Dar în realitate toate acestea sunt producţiuni moarte, pretenţii fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr”. În contextul secolului XIX românesc, această teză viza încurajarea unei producţii autohtone de calitate, respingând împrumuturile neselective şi imitaţiile fără valoare. În realitate Titu Maiorescu şi „junimiştii” pledau pentru ridicarea fondului autentic la înălţimea formelor împrumutate.

Atras în sfera ideii-forţă maioresciene cu privire la adevăr şi obiectivitate, Eminescu a mers totuşi uneori, în poeziile sale, în „răspăr” cu mentorul său, însă a simţit benefic „radicalismul” maiorescian. „Prin Eminescu, teoria formelor fără fond va fi salvată de unilateralitate.”El este cel care vede şi partea mai puţin reuşită a criticului.Eminescu si Maiorescu

Apropierea poetului de Junimea începe cu o detaşare considerabilă a tânărului de 20 de ani de ideile maioresciene din Observări Polemice. Eminescu este primul care intuieşte pericolul alunecării în neadevăr, a celui ce susţinea cu somptuozitate adevărul. Altfel spus, aşa cum nota şi Nicolae Manolescu, poetul a sesizat esenţiala „contradicţie maioresciană”, masca cu care criticul de la „Junimea” lupta în contra „formelor fără fond”.

„A turna în formă nouă limba veche şi-nţeleaptă”, „formele perfecte” de care este obsedat poetul, constituie şansa atingerii adevărului. Modernitatea pentru el consta de fapt într-o permanentă „reîmprospătare” a formelor cu „spiritul modern”.

Eminescu, în poezie, devine în viziunea maioresciană, prototipul „noii direcţii”, „om al timpului modern”, cu o cultură „individuală”, la nivelul „culturii europene de astăzi” asimilată fundamentului naţional şi „de aceea Eminescu face epocă în mişcarea noastră literară”. 
Maiorescu îşi încheia studiul din 1889 cu pronosticul că poezia românească a secolului XX va sta „sub auspiciile geniului lui”. (Op. Cit.)
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.