Emotie de toamna de Nichita Stanescu

Trimis la data: 2010-04-18
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 7.73 / 10
Downloads: 311
Autor: Hlihor Lenuta, Loc. Baia, Jud. Suceava, Cod 7
Dimensiune: 10kb
Voturi: 8
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Nichita Stănescu (1933-1983) se înscrie în literatura contemporană, remarcându-se prin expresivitatea limbajului şi o viziune cu totul inedită asupra cuvântului. Poezia „Emoţie de toamnă” de Nichita Stănescu a fost publicată în volumul din 1964, intitulat sugestiv „O viziune a sentimentelor”.Titlul poeziei este o metaforă, prin care eul liric îşi exprimă teama profundă pentru o iubire pe cale de a se sfârşi, starea de amărăciune provocată de o dragoste aflată în pragul destrămării.
Astfel spus, metafora titlului este formată din cuvântul sugestiv pentru trăirea interioară a eului liric, „emoţie” şi cuvântul „toamna”, care nu se referă la anotimp, ci la starea de deprimare a eului liric, provocată de o iubire care a trecut odată cu scurgerea timpului.

Structură, semnificaţii şi limbaj artistic.Poezia „Emoţie de toamnă” de Nichita Stănescu este alcătuită din două strofe inegale ca mărime şi este structurată în două secvenţe lirice, corespunzătoare strofelor.Prima strofă începe printr-o afirmaţie aparentă, „A venit toamna”, care este o metaforă sugestivă privind starea de tristeţe a eului liric, o percepere amară a „toamnei” sufleteşti, care nu se referă la anotimp, ci la starea de deprimare a eului liric, provocată de o iubire care a trecut odată cu scurgerea timpului.

Fiindu-i teamă de suferinţa iminentă, poetul imploră, printr-un imperativ: „acoperă-mi inima cu ceva”, să-i fie protejată inima, cel puţin cu iluzia iubirii, semnificată prin metaforele „umbra unui copac”, poetul preferând ocrotirea iubitei: „sau mai bine cu umbra ta”. Eul liric, care-l simbolizează pe îndrăgostit, exprimă un acut sentiment de teamă, izvorât fie din cauză că nu-şi va mai vedea iubita: „Mă tem că n-am să te mai văd”, fie din speranţa iluzorie că îl va cuprinde din nou entuziasmul iubirii, care se dovedeşte neîmplinită: „că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori”.

Metafora din ultimul vers citat sugerează elanul zborului interior, înălţarea sufletului spre extazul iubirii şi teama de deziluzie, aceasta din urmă fiind exprimată prin lipsa de consistenţă a norilor. Starea interioară a îndrăgostitului este disperarea că iubita îi va părea, în curând, o străină: „că ai să te ascunzi într-un ochi străin”. Amărăciunea care îl va cuprinde este exprimată prin metafora sugestivă a frunzei de pelin, ce va închide definitiv în el speranţa iubirii: „o să se-nchidă cu-o frunză de pelin”.

Exteriorizarea stării de deprimare a eului liric, provocată de iubirea ce se stinge, este reliefată de verbe sugestive atât prin sensul lor, cât şi prin timpul şi modul la care sunt puse. Astfel, trecuta iubire este sugerată de o metaforă, în care verbul este la perfect compus: „a venit toamna”, care semnifică un suflet „desfrunzit”. Starea prezentă a îndrăgostitului este de disperare şi poetul imploră să-i fie protejat sufletul printr-un verb la imperativ: „acoperă-mi inima cu ceva”.

Viitorul este sumbru, poetul presupune mai multe ipostaze, posibilităţi pe care le comunică imaginar iubitei, prin verbe la viitorul popular, pentru a da impresia de oralitate. Astfel el presupune că va fi cuprins de teamă: „n-am să te mai văd”, ori de speranţa împăcării: „or să-mi crească aripi” sau, şi mai rău, că iubita îi va părea o străină, nu va mai avea pentru ea niciun sentiment: „ai să te-ascunzi într-un ochi străin” şi acest fapt îi va provoca o profundă amărăciune: „o să se-nchidă cu-o frunză de pelin”.

În strofa a doua poetul transferă sentimentul de iubire, care până atunci se răsfrânsese asupra femeii iubite, în alt plan de manifestare, sugerat de elemente ale planului terestru îmbinate cu cele ale planului cosmic, idee specifică lui Nichita Stănescu. Tăria sentimentului de dragoste este exprimată prin metafora pietrelor, iar tăcerea ilustrează imposibilitatea comunicării acestui sentiment unei fiinţe apropiate: „Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac”.

Sufletul său, golit de iubirea stinsă, se umple de încântarea naturii fascinante. De aceea, îndrăgostitul se refugiază în sine, iar marea îi primeşte cuvintele tandre, înecându-le, pentru că nu mai are o iubită căreia să i le spună: „iau cuvintele şi le-nec în mare”. Universul său interior este simbolizat de îmbinarea armonioasă a planului teluric: „de pietre”, „în mare”, cu cel cosmic: „luna”, revigorându-se spiritual.

Forţa iubirii se manifestă acum asupra astrului ceresc: „luna”, a cărui strălucire tainică a luminat dintotdeauna pe îndrăgostiţi. Puterea dragostei a rămas în sufletul îndrăgostitului la fel de mare, încât el poate să facă luna să răsară, pentru a-i împărtăşi taina iubirii: „Şuier luna şi o răsar şi o prefac / Într-o dragoste mare”, deoarece inima lui tânjeşte necontenit după acest sentiment.

În poezia lui Nichita Stănescu, natura nu compune un „decor” exterior, ci unul interior, ca stare sufletească ce poate cuprinde întreg universul. Arzătoarea dorinţă de „a iubi” îi dă eului liric o forţă interioară nebănuită, o disponibilitate de a simţi, în permanenţă, sentimentul de dragoste. Puternica trăire a eului liric este exprimată prin verbe la prezent, al căror sens potenţează sentimentul de dragoste interiorizat: „mă apropii de pietre şi tac”, „iau cuvintele şi le-nec în mare”, „şuier luna şi o răsar şi o prefac”.

Prozodia. Măsura este fpoarte variată, versurile având între 7 şi 15 silabe, iar rima se diferenţiază în cele două secvenţe lirice. Prima strofă, care conţine şase versuri, are rimă împerecheată, iar în ultima strofă, care este un catren, rima este încrucişată.

În poezia „Emoţie de toamnă”, Nichita Stănescu îşi exprimă în mod direct sentimente şi stări sufleteşti prin intermediul eului liric, într-un limbaj artistic modern. De aceea poezia aparţine genului liric, fiind o creaţie poetică.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.